Cele 357 de milioane de euro anunțate de Emil Boc pentru metroul Clujului rezolvă o problemă urgentă, dar deschid alta, mai periculoasă pe termen lung: ce se întâmplă dacă utilajele de foraj rămân fără bani la jumătatea tunelului. Radu Lupaș, vicepreședinte PSD Cluj-Napoca, a atras atenția că un șantier subteran de această complexitate nu funcționează după logica unui drum la care constructorul revine cu buldozerul ori de câte ori apare o nouă tranșă de finanțare.
Primarul a prezentat la 1 octombrie noul contract de finanțare obținut după ieșirea proiectului din vechea schemă PNRR: aproximativ două miliarde de euro valoare totală, cu finalizare estimată în 2032, din care 357 de milioane vin prin Programul Transport 2021–2027, cu termen prelungit până la 31 decembrie 2029, pentru 8,8 kilometri de linie. Suma se împarte în 305 milioane din fonduri europene, 46 de milioane de la bugetul național și circa 7 milioane contribuție locală. Boc a cerut deja constructorului Gülermak să accelereze ritmul și a avertizat că întârzierile nu vor mai fi tolerate.
Lupaș nu contestă nevoia proiectului – PSD susține explicit metroul –, ci pune o întrebare tehnică pe care anunțul financiar nu o lămurește singur: este finanțarea suficient de sigură până la capăt pentru ca cele două TBM-uri să poată lucra fără întrerupere odată intrate în pământ? „Utilajele respective sunt utilaje de specialitate. (…) Ai 100 de milioane de euro, mai mergi câteva sute de metri, le oprești și stai un an de zile”, a spus consilierul local, comparație pe care el însuși o recunoaște ca fiind simplificată.
Miza din spatele avertismentului ține de natura echipamentelor. Un TBM nu este un excavator care poate fi parcat la marginea șantierului atunci când banii întârzie: oprirea prelungită a unui tunel borer presupune proceduri complexe și costisitoare, legate de stabilizarea galeriei, de protecția utilajului și de reluarea excavării în condiții de siguranță. Lupaș precizează că nu vorbește despre opririle tehnice normale, de mentenanță, ci despre riscul unei întreruperi neplanificate, impuse de lipsa fondurilor, după ce forajul a început deja.
Pentru Cluj-Napoca, proiectul rămâne unul dintre cele mai importante investiții din Transilvania ale ultimului deceniu, iar presiunea publică pentru respectarea termenelor a crescut odată cu fiecare amânare anterioară. Avertismentul lui Lupaș arată, de fapt, miza reală a etapei care urmează: nu doar semnarea unui contract de finanțare, ci garanția că banii vor curge neîntrerupt exact în perioada în care utilajele vor fi deja sub pământ, când orice pauză costă mult mai mult decât o întârziere administrativă de la suprafață.
Sursă text și foto: Cluj1 — articolul original