Primarul Cluj-Napocei, Emil Boc, a cerut ca Politica de Coeziune să rămână un pilon central al viitorului buget european, argumentând că fondurile destinate regiunilor nu sunt doar un instrument financiar, ci unul dintre liantele care țin Uniunea Europeană unită. Declarațiile au venit în cadrul unei dezbateri la nivel european, unde edilul clujean a vorbit despre rolul acestor investiții atât în dezvoltarea comunităților locale, cât și în securitatea și reziliența întregului continent.
Boc a legat direct Politica de Coeziune de contextul geopolitic actual, amintind modul în care Uniunea Europeană a reacționat la invazia Rusiei în Ucraina. El a subliniat că flexibilitatea acestor fonduri a permis autorităților locale, inclusiv celor din Cluj, să pună rapid în practică mecanisme de sprijin pentru refugiații ucraineni. În opinia primarului, războiul a avut și un efect paradoxal: a consolidat unitatea europeană și a împins Suedia și Finlanda în NATO, întărind astfel flancul estic al alianței.
Edilul a insistat că regiunile de la frontierele UE nu mai pot fi tratate drept zone periferice, ci drept zone strategice pentru securitatea europeană, iar investițiile prin Politica de Coeziune trebuie văzute, în consecință, ca investiții strategice pe termen lung. Boc a cerut finanțare continuă pentru dezvoltare economică, infrastructură, servicii publice și proiecte de tranziție verde, motivând că oamenii trebuie să aibă motive reale să rămână și să se dezvolte în comunitățile lor.
Ca exemplu concret al impactului fondurilor europene, primarul a adus chiar orașul pe care îl conduce: metroul din Cluj-Napoca, trenul metropolitan și centura metropolitană sunt proiecte de infrastructură susținute din bani europeni, realizate prin cooperarea administrației locale cu cea națională, Comisia Europeană și Parlamentul European. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a menționat, la rândul său, proiectul metroului clujean ca exemplu al modului în care investițiile europene pot transforma mobilitatea urbană.
Boc a cerut, în final, ca obiectivele ambițioase legate de tranziția verde să fie păstrate, dar condiționate de alocarea resurselor financiare necesare implementării lor la nivel local și regional, altfel riscând să rămână doar declarații de intenție fără acoperire reală în proiecte.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original