Leul a intrat într-o zonă de presiune constantă, iar miercuri, 23 septembrie, cursul BNR a marcat un nou record: 5,2788 lei/euro. Joi euro a cedat ușor, la 5,2770 lei, dar s-a lipit practic de maximul istoric, semn că piața nu vede încă un motiv să inverseze tendința.
Drumul spre acest prag s-a conturat rapid. Marți, cursul oficial era de 5,2647 lei/euro, însă în aceeași zi cotațiile de pe piață au sărit spre 5,279 lei, mișcare care s-a transferat în cursul oficial de miercuri. Scăderea de joi, de doar 0,0018 lei, arată mai degrabă o pauză tehnică decât o schimbare de direcție — euro rămâne la câțiva bani de pragul psihologic de 5,28 lei.
În spatele cifrelor stă, de fapt, un calendar politic și bugetar încărcat. Instabilitatea de la vârful statului blochează adoptarea măsurilor de reducere a deficitului, iar investitorii citesc această întârziere ca risc suplimentar. Pe 2 octombrie, agenția S&P Global Ratings va reevalua ratingul suveran al României, care se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă. O retrogradare sub acest nivel ar scumpi împrumuturile statului și ar restrânge accesul la anumiți investitori instituționali — motiv pentru care data a devenit un reper urmărit atent pe piețe, în timp ce Fitch și Moody’s păstrează, pentru moment, România în aceeași categorie, dar tot cu perspectivă negativă.
Tensiunea se vede și pe piața interbancară: ROBOR la trei luni a urcat joi la 5,93%, de la 5,85% cu o zi înainte. Indicele stă la baza dobânzilor variabile pentru creditele în lei contractate înainte de mai 2019, astfel încât majorarea se poate transla direct în rate mai mari pentru debitorii afectați, la următoarea actualizare.
Pentru următoarele săptămâni, direcția leului va depinde de trei variabile care se întrepătrund: cum evoluează criza politică, dacă guvernul reușește să scoată măsuri bugetare credibile și cum reacționează investitorii la verdictul S&P din 2 octombrie.
Sursă text și foto: ZiarMM — articolul original