Un bărbat de 105 ani este cercetat pentru crime comise într-un lagăr nazist pentru prizonieri de război de pe teritoriul Germaniei. Anchetele de acest fel mai apar și acum, la peste opt decenii de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Cazul arată că justiția germană nu a renunțat la ultimii supraviețuitori ai aparatului nazist, deși timpul aproape că a închis dosarele.
Deocamdată nu au fost făcute publice detalii despre identitatea suspectului, lagărul în care ar fi activat sau faptele exacte care i se impută. Vârsta lui spune totuși multe: cine a lucrat într-un astfel de lagăr în anii ’40 era atunci, cel mai probabil, un tânăr de 20 și ceva de ani. Astăzi, acești oameni sunt printre ultimii martori și ultimii posibili vinovați ai unei epoci pe care Germania încearcă de decenii să o asume.
Lagărele pentru prizonieri de război sunt adesea mai puțin cunoscute decât lagărele de exterminare, dar istoria lor nu e mai puțin întunecată. Mai ales prizonierii sovietici au fost tratați cu o brutalitate sistematică. Istoricii estimează că aproximativ trei milioane din cei circa 5,7 milioane de soldați sovietici capturați de Wehrmacht au murit în captivitate, de foame, boli, frig sau executați.
Anchetele împotriva unor suspecți atât de în vârstă au devenit posibile după o schimbare de doctrină juridică. Condamnarea lui John Demjanjuk în 2011 a stabilit că simplul serviciu într-un lagăr poate fi suficient pentru o acuzație de complicitate la crimă, fără dovezi legate de o faptă individuală. Au urmat procesele lui Oskar Gröning, fost contabil la Auschwitz, al secretarei de la Stutthof Irmgard Furchner și al lui Josef Schütz, fost gardian la Sachsenhausen. Schütz a fost condamnat în 2022, la 101 ani, și a devenit cel mai vârstnic inculpat condamnat pentru crime naziste.
Dacă ancheta va ajunge într-o sală de judecată rămâne incert. La 105 ani, capacitatea suspectului de a fi judecat, adică starea lui fizică și psihică, va cântări probabil mai mult decât probele. Multe dosare similare s-au încheiat fără proces sau prin decesul inculpatului. Chiar și așa, pentru procurorii germani miza este una de principiu: în Germania, omorul nu se prescrie, iar mesajul pe care vor să-l transmită este că vârsta nu aduce, prin ea însăși, iertarea.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original