Zalăul, orașul care timp de decenii a rămas la distanță respectabilă de marile artere rutiere din Transilvania, se pregătește să devină una dintre cele mai bine conectate reședințe de județ din nord-vestul țării. Până în 2027, Autostrada Transilvania va ajunge la câteva zeci de kilometri de municipiu din ambele direcții, iar proiectul Tunelul Meseș, cea mai complexă lucrare din tronsonul care va trece chiar prin zona Zalăului, ar urma să lege definitiv orașul de Cluj-Napoca și Oradea.
Cea mai apropiată veste bună vine de pe segmentul dintre Zalău și Cluj-Napoca: tronsoanele Nădășelu–Mihăiești–Zimbor–Poarta Sălajului, în total 42,84 de kilometri, ar trebui finalizate în 2026. Primii 13 kilometri, pe secțiunea Zimbor–Poarta Sălajului, vor fi dați în circulație chiar în iulie, însă deschiderea integrală a traseului atârnă de finalizarea viaductelor de la Nădășelu și Topa Mică, cu o lungime cumulată de 3,2 kilometri. Odată gata, nodul de la Românași va aduce autostrada la aproximativ 20 de kilometri de Zalău, iar de acolo șoferii vor putea merge neîntrerupt pe A3 până la Târgu Mureș, pe o distanță de 155 de kilometri.
Dinspre Oradea, lucrurile avansează pe un ritm similar: segmentele Suplacu de Barcău–Chiribiș și Chiribiș–Biharia, de aproape 55 de kilometri în total, sunt estimate să fie terminate în 2027. Până atunci, legătura cu nodul de la Nușfalău va continua să se facă pe drumul național, pe o distanță de 45–50 de kilometri de Zalău.
Piesa care va transforma cu adevărat harta rutieră a regiunii este însă tronsonul dintre Poarta Sălajului, Zalău și Nușfalău, de circa 41 de kilometri, a cărui construcție ar trebui să înceapă în perioada următoare. Proiectul, evaluat la 6,62 miliarde de lei fără TVA, include 65 de poduri, pasaje și viaducte și, în punctul său cel mai dificil, Tunelul Meseș — o galerie de 2,89 kilometri proiectată la sud-vest de oraș. Potrivit lui Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, lucrările la tunel nu au demarat încă, dosarul fiind în etapa autorizării de construire, după ce constructorul a depus documentația și un studiu geotehnic amplu.
Miza nu e doar una de trafic, ci și una economică și istorică. Zalăul a fost dintotdeauna un punct de tranzit — aici se încheia drumul imperial roman care lega marile orașe ale Daciei, de la Tibiscum la Napoca, și continua spre Porolissum, aflat la zece kilometri de oraș. În ultimele decenii, orașul și-a construit o economie solidă în jurul unor companii precum Michelin, TenarisSilcotub și Cemacon, iar o legătură rapidă cu Clujul — polul universitar și economic al Transilvaniei — ar putea consolida acest echilibru, atrăgând investiții noi și facilitând mobilitatea forței de muncă dintre cele două județe.
Sursă text și foto: Adevărul – Zalău — articolul original