ARCUB readuce în această toamnă pe scena Sălii Mari spectacole care au trecut deja testul publicului și criticii de pe scenele internaționale, de la Avignon la São Paulo. Stagiunea Internațională de Teatru 2026 aduce la București producții din Spania, Franța, Peru și Slovenia, toate construite în jurul temei ediției, „Criză/Crize”, și toate pornind de la povești personale care ating nervii societății de astăzi: relația dintre părinți și copii, memoria colectivă a violenței, tăcerea din jurul abuzului domestic.
Deschiderea, pe 23 și 24 octombrie, îi are protagoniști pe Israel Galván și Mohamed El Khatib în „Israel & Mohamed”, unul dintre spectacolele cele mai comentate la Festivalul de la Avignon din 2025. Galván este considerat unul dintre cei mai inovatori coregrafi de flamenco ai generației sale, cu un palmares care include Premiul Național de Dans al Spaniei, Bessie Award la New York și Medalia de Aur pentru Meritul în Arte Frumoase. El Khatib vine dintr-o zonă diferită, a teatrului documentar și a filmului de factură autobiografică, iar întâlnirea celor doi pe aceeași scenă e, de fapt, miza spectacolului: ce rezultă din ciocnirea unui limbaj corporal cu unul narativ-documentar. Spectacolul face parte și din selecția Festivalului Național de Teatru din acest an.
Pe 14 și 15 noiembrie urmează „El Rincón de los Muertos” („The Corner of the Dead”), regizat de Sebastián Rubio și Yanira Dávila, o producție peruană construită în jurul istoriei recente a regiunii Ayacucho și a biografiei lui Ricardo Bromley, actor și practicant al danzante de tijeras, un dans tradițional peruan. Spectacolul a fost deja prezentat la MIRADA, festivalul ibero-american de arte scenice de la São Paulo, și la Teatro a Mil, unul dintre cele mai importante festivaluri de teatru din America Latină, iar în 2026 continuă turneul internațional la Festivalul de Toamnă de la Madrid.
Stagiunea se încheie pe 27 și 28 noiembrie cu „Five Kinds of Silence”, producție slovenă regizată de Maša Pelko, care completează seria de spectacole axate pe mărturie și memorie. Dincolo de diversitatea geografică a artiștilor invitați, firul care leagă cele trei producții este același: teatrul ca spațiu în care se discută deschis despre ce se transmite de la o generație la alta, ce se tace și ce rămâne de depășit.
Sursă text și foto: Capital Cultural — articolul original