România nu are doar o problemă de recesiune, ci una de competitivitate acumulată în ultimul deceniu, avertizează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, într-o intervenţie la Conferinţa Anuală AAFBR 2026, desfăşurată joi la BNR. „Nu avem o problemă doar de recesiune.
Avem o problemă de competitivitate. Fără exporturi puternice, fără competitivitate arătată, va începe ce vedem noi acolo, 78% – asta s-ar putea să vedem o poză diferită în anii următori”, a spus Dumitru, referindu-se la actual al PIB-ului pe cap de locuitor al României faţă de media UE. România a avut, în ultimele două decenii, cea mai rapidă convergenţă din Uniunea Europeană – PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare a urcat de la sub 30% din media UE, la începutul anilor 2000, la 78% în acest moment, depăşind Croaţia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia şi Bulgaria.
Problema, spune economistul, este că în spatele acestui progres s-au acumulat dezechilibre care acum nu mai pot fi ascunse. Creşterea economică a încetinit vizibil: 2,3% în 2023, 0,9% în 2024, 0,7% în 2025, cifre mici pentru o ţară care încă are de recuperat faţă de Occident şi care le-a obţinut cu deficite bugetare pe care Dumitru le descrie drept „uriaşe”. „Economia a rămas cu capul deasupra apei – nu s-a înecat, pentru că deficitele foarte mari au ţinut-o un pic deasupra, deşi problema de fond era una foarte serioasă”, a explicat el.
Cea mai acută manifestare a pierderii de competitivitate este dezindustrializarea. Industria prelucrătoare a pierdut circa zece puncte procentuale din contribuţia la PIB între 2015 şi 2025, cea mai mare contracţie din UE în această perioadă, mai mare chiar decât în Polonia, Cehia sau Ungaria. „Acesta este un semnal serios de dezindustrializare”, a spus Dumitru, precizând că declinul este generalizat pe ramuri, nu izolat într-un singur sector.
Două cauze principale explică această evoluţie. Prima este energia. România a înregistrat, pe segmentul consumatorilor non-casnici, unele dintre cele mai mari creşteri de preţuri la electricitate şi gaze din UE între 2015 şi 2025, erodând astfel avantajul competitiv pe care îl oferea independenţa energetică relativă a ţării.
„Energia nu este doar o problemă socială. Este o problemă majoră de competitivitate economică”, a subliniat economistul. A doua cauză este decalajul dintre salarii şi productivitate.
Salariile nominale au crescut în medie cu 12,3% pe an în perioada 2015-2025, faţă de o creştere medie a productivităţii reale de 3,2%. Salariul minim a avansat cu 15,3% pe an în termeni nominali. România a avut, şi pe acest indicator, cea mai rapidă deteriorare a costului unitar cu forţa de muncă din UE.
„Nu este o pledoarie pentru salarii mici. Este o pledoarie pentru productivitate mai mare”, a precizat Dumitru. Soluţiile pe care le identifică sunt reducerea preţului la energie, investiţii în infrastructură, absorbţie de fonduri europene, digitalizare şi un sector public mai eficient – inclusiv prin temperarea creşterilor salariale din administraţie, care au exercitat presiune asupra întregii economii.
„Obiectivul trebuie să fie stimularea investiţiilor private şi a sectoarelor productive”, a spus el. „Avem nevoie de reforme. ” Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Vrei să afli cum se iau deciziile într-un business de 10 mld.
lei? Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica: Caut trei tineri care să stea o lună lângă mine şi echipa executivă Nokian Tyres, investiţia de 650 mil. euro din Oradea, a ajuns la 560 de locuri de muncă create.
„Continuăm angajările“ Bursă. Transport Trade Services mizează pe o recoltă de cereale „între foarte bună şi excepţională“ în 2026 Spre o soluţie de compromis. Pentru prima dată de la debutul crizei politice, PSD îşi asumă guvernarea, cu Sorin Grindeanu prim-ministru.
PNL-USR-UDMR vor propune şi ele un premier.