Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a ajuns la 465 miliarde de lei la sfârşitul lunii mai 2026, în creştere cu 1,6% faţă de luna aprilie şi cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate joi de BNR. Evoluţia creditării arată diferenţe importante între finanţarea în lei şi cea în valută.
În timp ce creditul în lei, care reprezintă aproape două treimi din totalul finanţărilor acordate economiei, a avansat cu doar 3,2% faţă de mai 2025, creditul în valută exprimat în lei a înregistrat un ritm de creştere de 18,1%. Datele BNR arată că în luna mai soldul creditului în valută a crescut cu 4,1% faţă de aprilie, în timp ce creditul în lei a avansat cu doar 0,3%. Şi pe categorii de clienţi evoluţiile sunt diferite.
Creditarea populaţiei în lei a continuat să crească într-un ritm susţinut, cu 9,3% faţă de mai 2025, până la 197,2 miliarde de lei. În schimb, creditarea în lei acordată companiilor şi altor sectoare neguvernamentale a continuat să se contracte, înregistrând o scădere anuală de 5,8%, până la 113,9 miliarde de lei. La polul opus, companiile au apelat într-o măsură tot mai mare la finanţarea în valută.
Soldul creditelor în valută acordate societăţilor nefinanciare şi instituţiilor financiare nemonetare a crescut cu 22,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2025 şi cu 4,5% doar în luna mai, ajungând la 139,3 miliarde de lei. În cazul populaţiei, creditarea în valută continuă să aibă o pondere redusă. Soldul acestor împrumuturi a scăzut cu 12,5% faţă de mai 2025, până la 14,6 miliarde de lei.
Separat, soldul creditului guvernamental acordat de instituţiile de credit a urcat la 283,3 miliarde de lei la sfârşitul lunii mai, în creştere cu 1,7% faţă de aprilie şi cu 8,8% comparativ cu aceeaşi lună din 2025. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Vrei să afli cum se iau deciziile într-un business de 10 mld. lei?
Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica: Caut trei tineri care să stea o lună lângă mine şi echipa executivă Nokian Tyres, investiţia de 650 mil. euro din Oradea, a ajuns la 560 de locuri de muncă create. „Continuăm angajările“ Bursă.
Transport Trade Services mizează pe o recoltă de cereale „între foarte bună şi excepţională“ în 2026 Spre o soluţie de compromis. Pentru prima dată de la debutul crizei politice, PSD îşi asumă guvernarea, cu Sorin Grindeanu prim-ministru. PNL-USR-UDMR vor propune şi ele un premier.
Schimbarea schimbărilor: vreme de aproape o lună şi jumătate niciun partid nu a vrut să cedeze şi să facă un compromis rezonabil pentru guvernare Ce faci cu banii tăi? Un proiect ZF sub umbrela FIT. Cum sună principiul care te ajută să elimini cât mai mult din stresul financiar din business, dar şi din viaţă: „Cheltuie mereu cu un leu mai puţin decât câştigi“ Andrei Ursulescu, CEO, Scandia Food: Trebuie să devenim exportatori de valoare adăugată.
Astăzi producem cu echipamente importate, folosim materii prime din import şi funcţionăm încă într-o logică de outsourcing. Trebuie să schimbăm această paradigmă ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Adrian Codirlaşu, CFA România: Dividendele reinvestite şi fondurile de pensii susţin Bursa de Valori, dar piaţa este în expectativă după eşecul votului de învestitură şi poate fi mişcată de decizii politice Topul băncilor mari după profiturile din anul 2025.
Banca Transilvania, BCR şi Raiffeisen au fost pe podium în topul profiturilor din anul 2025, cu câştiguri cumulate de peste 9 mld. lei, adică aproape 60% din profitul total al sistemului bancar, de 15,5 mld. lei Cum stă România faţă de alte ţări pe piaţa ipotecară?
Cât de multe credite ipotecare se dau la noi şi cât au crescut preţurile? Ponderea creditului ipotecar în PIB este de doar 6% în România, semnificativ sub media europeană, de peste 29%, şi la jumătatea nivelului din ţările din regiune, de peste 13%. România are şi cel mai redus avans al preţurilor la ipotecare Raport al Consiliului Concurenţei.