Șase din zece români spun că nu sunt deloc pregătiți pentru o lovitură serioasă la buget în acest an, fie că vine din partea sănătății, a pierderii jobului sau a unui accident. Cu toate acestea, puțini fac ceva în privința asta. Un studiu realizat de CURS pentru Allianz-Țiriac arată că 52% dintre respondenți amână constituirea unui fond de urgență, iar 49% lasă pe mai târziu încheierea unor asigurări opționale, de viață, sănătate, locuință sau călătorie. Românii știu că sunt vulnerabili, dar nu reușesc sau nu vor să se protejeze.
Pe primul loc între griji se află scumpirile. Creșterea costului vieții e menționată de 59% dintre cei chestionați. Urmează imposibilitatea de a pune bani deoparte (48%) și problemele de sănătate (45%). Alți 38% se plâng că nu au siguranță financiară, iar 36% se tem că își vor pierde veniturile sau locul de muncă. Sondajul a fost făcut în octombrie 2025, la câteva luni după ce majorarea TVA și ieșirea din schema de plafonare a prețului la energie au ajuns în facturi și pe bonurile de la magazin. Asta explică în bună măsură de ce prezentul apasă mai greu decât orice plan pe termen lung.
Cifrele despre cum își împart oamenii banii confirmă același lucru. Pentru 56% dintre români, nevoile imediate trec înaintea oricărei pregătiri pentru situații neprevăzute. Aproape două treimi spun că bugetul lor se duce în primul rând pe mâncare, facturi și rate, apoi pe cheltuieli medicale și pe taxe. Doar 22% spun că iau măsuri preventive, în timp ce 48% recunosc că amână deciziile care i-ar proteja financiar.
Iar explicația nu ține doar de mentalitate. 63% dintre respondenți spun că pur și simplu nu au bani pentru astfel de măsuri. E adevărat că 51% consideră că deciziile nu sunt suficient de urgente, iar 46% preferă să rezolve problemele abia când apar. Însă pentru o mare parte dintre gospodării, un fond de urgență nu e o opțiune amânată din comoditate, ci un lux pe care salariul nu-l acoperă.
Virgil Șoncutean, CEO-ul Allianz-Țiriac Asigurări, vorbește despre un „decalaj foarte mare” între conștientizare și acțiune. El spune că tinerii sunt vulnerabili pentru că nu au acumulat capital, iar cei mai în vârstă pentru că trebuie să susțină cheltuieli tot mai mari. Tiparul comun, spune el, este că oamenii „acționează responsabil doar atunci când există o obligație sau o presiune imediată”. Diagnosticul e greu de contestat, dar trebuie spus că vine de la o companie care vinde exact produsele pe care românii le amână. Concluzia că protecția ar trebui să devină „o alegere conștientă” se lovește de realitatea din același studiu: cei mai mulți nu aleg să nu se protejeze, ci nu au de unde.
Cercetarea a fost realizată la nivel național, pe un eșantion de 1.218 respondenți. Dacă presiunea pe veniturile reale se menține, decalajul pe care îl descrie studiul are mai multe șanse să crească decât să scadă, iar diferența dintre o problemă neplăcută și o criză financiară în familie va depinde tot mai des de câteva salarii puse deoparte la timp.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original