Leul a pierdut vineri, într-o singură zi, cât pierde de obicei în câteva luni. Siegfried Mureșan a dat imediat vina pe PSD și AUR. Euroul a urcat pe piața interbancară în jurul pragului de 5,34 lei, de la 5,27–5,28 lei cu o zi înainte, la doar două zile după ce Parlamentul a respins guvernul propus de Mureșan. Momentul e prost ales pentru România: tot vineri, S&P Global Ratings urmează să își publice noua evaluare a ratingului suveran, iar țara se află deja pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor.
„PSD ne costă bani, atât când este la guvernare, cât și când este în opoziție”, a scris Mureșan. El susține că social-democrații, la guvernare, împing deficitul în sus și lasă oamenii să plătească nota. În opoziție, spune el, costul vine din instabilitatea politică și din incertitudinea economică pe care o produc. Mureșan leagă cele două momente în care leul a scăzut cel mai mult în ultimul an de aceiași actori: moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Ilie Bolojan și votul de săptămâna aceasta, când cele două partide nu au susținut cabinetul pe care el l-a numit „proeuropean”. Potrivit lui, de la inițierea moțiunii împotriva Cabinetului Bolojan și până acum, moneda națională s-a depreciat cu peste 5%.
Cifrele oficiale arată cât de brusc a venit mișcarea. Ultimul curs comunicat de BNR, cel pentru 1 octombrie, era de 5,2777 lei/euro. Saltul la 5,34 înseamnă o depreciere de aproximativ 1,2% în 24 de ore, mult peste variațiile obișnuite ale unei monede pe care banca centrală a ținut-o în general într-un culoar îngust. Miercuri, cabinetul propus de Mureșan a primit 182 de voturi, departe de cele 233 necesare pentru învestire. România a rămas astfel fără un guvern cu mandat deplin exact când are cea mai mare nevoie de predictibilitate.
Declarația lui Mureșan e evident și o mișcare politică. Cine pierde un vot de învestire are tot interesul să arate că refuzul are un cost concret, iar cursul valutar e un argument pe care oricine îl poate verifica. Faptul că explicația îi servește politic nu o face însă falsă. Piețele reacționează la incertitudine, iar blocajul de la Parlament o produce din plin. Rămâne deschisă întrebarea cât din scăderea leului vine din impasul politic și cât din presiunile mai vechi asupra finanțelor publice, pe care nicio tabără nu le-a rezolvat.
Verdictul S&P va spune mult. România are acum calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Asta înseamnă că o retrogradare ar scoate țara din categoria „investment grade”. Reuters notează că investitorii și agențiile de rating urmăresc trei lucruri: instabilitatea politică, creșterea datoriei și capacitatea viitorului guvern de a continua consolidarea fiscală. Deocamdată, niciunul dintre ele nu arată bine. Dacă percepția asupra riscului se înrăutățește, statul se va împrumuta mai scump, iar presiunea pe leu ar putea continua. Iar costul acestor dobânzi mai mari îl suportă, în final, tot contribuabilii.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original