Ce a început ca un protest al elevilor nemulțumiți de lipsa profesorilor a devenit, în mai puțin de două săptămâni, cea mai serioasă criză de ordine publică din Franța acestei toamne. Joi, 1 octombrie, Ministerul de Interne a anunțat 1.949 de rețineri într-o singură zi. Cele mai multe au fost pentru violențe, participare la grupări violente și atacuri asupra reprezentanților autorității. În aceeași zi, Guvernul a schimbat felul în care vorbește despre protest: nu mai e o „mișcare socială”, ci „violențe urbane”, iar vina este pusă pe stânga radicală. Asta după ce au fost incendiate și atacate licee și au avut loc confruntări cu forțele de ordine.
Mișcarea a pornit pe 21 septembrie, la liceul Saint-Exupéry din Créteil, la marginea Parisului. Elevii de acolo au blocat intrarea pentru că posturile de profesori rămâneau neocupate și orele nu se țineau. Exemplul s-a răspândit întâi în Île-de-France, apoi în restul țării, prin TikTok, Instagram și Snapchat. Acum protestele au ajuns în aproape toate departamentele, iar la începutul săptămânii erau afectate sute de unități de învățământ. Joi, protestul ajunsese și în aproximativ 30 de campusuri universitare, printre care universități din Paris, Strasbourg, Marsilia, Lyon, Reims, Poitiers și Nanterre.
Revendicările sunt concrete și greu de contestat. Elevii vorbesc despre clase supraaglomerate, profesori absenți care nu sunt înlocuiți, lipsă de resurse și clădiri care se degradează. Un elev de la liceul profesional Frédéric-Bartholdi din Saint-Denis le-a povestit jurnaliștilor de la Le Monde că pe holuri și în săli sunt gândaci și șobolani. Din Lille și Bordeaux vin aceleași cereri: mai mult personal, renovări și condiții „decente” de studiu. La toate acestea se adaugă programele încărcate și Parcoursup, platforma națională prin care liceenii aplică pentru facultate. Mulți elevi o critică pentru stresul pe care îl creează și pentru criterii de selecție pe care le consideră netransparente. Organizațiile elevilor cer mai multe locuri în învățământul superior, iar unele cer chiar desființarea platformei.
Momentul ales nu e întâmplător. Franța discută proiectul de buget pentru 2027, iar elevii se tem de noi tăieri în educație. Pentru un sistem cu aproximativ 3.700 de licee și 2,2 milioane de adolescenți, chiar și o reducere mică de fonduri înseamnă mai puțini profesori și școli care se degradează și mai repede. Asta e exact ce reclamă acum protestatarii. Din acest motiv, mișcarea ajunge să fie, de fapt, un protest împotriva viitorului buget.
Când Guvernul spune „violențe urbane” și acuză stânga radicală, mută discuția de pe condițiile din școli pe ordinea publică. Pentru Executiv, avantajul e evident: o mișcare prezentată drept infiltrată de radicali poate fi tratată ca o problemă de poliție, nu ca una de buget. Riscul e la fel de mare. Dacă elevii simt că nemulțumirile lor sunt ignorate și că totul se reduce la reținerile din stradă, mișcarea s-ar putea radicaliza, nu stinge. Ministerul Justiției arată cât de mult a crescut deja presiunea: de la începutul săptămânii, 1.793 de persoane au fost plasate în custodia poliției. Ce urmează depinde de două lucruri: dacă autoritățile reușesc să separe protestul pașnic de violențe și dacă bugetul pentru 2027 va avea ceva concret pentru școli.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original