PENNY a donat 8.479 de tone de alimente prin mecanismele Legii nr. 217/2016 privind reducerea risipei alimentare. Un studiu de caz publicat de retailer arată că donațiile au evitat emisii de aproximativ 4.346 de tone de CO₂ echivalent. Compania estimează că, pentru fiecare euro investit, s-au generat 11,17 euro valoare socială. Cifrele vin într-o perioadă în care risipa alimentară e tot mai prezentă pe agenda publică. Pentru marile lanțuri de magazine, ea nu mai e doar o problemă de imagine, ci și una de conformare legală și de raportare ESG.
Contribuția totală a companiei este estimată la circa 18,5 milioane de euro. Suma nu reprezintă doar valoarea mărfii. Ea include alimentele donate, evaluate la momentul ieșirii din gestiune, sponsorizările directe, contribuțiile obținute prin facilități fiscale și resursele interne alocate programului. Pentru partea de mediu, studiul compară donațiile cu un scenariu în care aceleași produse ar fi ajuns deșeuri: la groapa de gunoi, la incinerare sau în digestie anaerobă. Rezultatul este o reducere de 79,1% față de emisiile din acest scenariu, adică aproximativ 513 kilograme de CO₂ echivalent pentru fiecare tonă donată. Calculul scade și emisiile generate de redistribuire: transportul, depozitarea temporară, manipularea în ONG-uri, ambalarea și logistica FBAR. Chiar și după aceste costuri, bilanțul rămâne o reducere netă.
Cea mai mare cifră din raport privește impactul social: peste 473 de milioane de euro valoare socială în perioada 2024-2025. Evaluarea a folosit metodologia Social Return on Investment (SROI), construită după principiile Social Value International. Ea pune un preț pe beneficiile pentru adulții, vârstnicii și copiii care primesc hrana, dar și pentru ONG-urile partenere, pentru voluntari, pentru mediu și pentru societate. Un astfel de calcul trebuie citit cu prudență. SROI transformă în bani efecte greu de măsurat, iar rezultatul depinde mult de ipotezele de pornire. În plus, un raport de 11,17 la 1 aplicat la 473 de milioane presupune o investiție de bază mai mare decât cele 18,5 milioane anunțate. Comunicatul nu explică diferența, iar răspunsul ar trebui căutat în studiul complet.
Pentru partea de mediu, compania spune că s-a aliniat la standardele GHG Protocol for Project Accounting și la cadrul metodologic VERRA privind pierderile și risipa alimentară. Ambele evaluări au fost făcute cu sprijinul unui consultant extern independent. Totuși, studiul rămâne unul comandat și publicat de companie. Este o practică obișnuită în raportarea de sustenabilitate, dar nu ține loc de un audit public.
Câteva dintre cele mai relevante efecte nu apar însă în tabele. ONG-urile partenere spun că beneficiarii trăiesc cu mai puțină incertitudine privind accesul la hrană și primesc produse mai variate. Banii economisiți la mâncare pot merge spre medicamente, utilități sau alte cheltuieli ale gospodăriei. Pentru familiile cu venituri mici, aceste efecte pot conta mai mult decât orice raport cost-beneficiu.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original