Covidul de lungă durată, sindromul de oboseală cronică (ME/CFS), stresul post-traumatic, artrita reumatoidă și scleroza multiplă par să nu aibă nimic în comun. Un studiu al Universității din East Anglia, publicat în Journal of Translational Medicine, sugerează totuși că toate cinci ar putea lovi aceleași sisteme ale organismului: imunitatea, inflamația, producția de energie din celule, metabolismul și răspunsul la stres. Dacă ipoteza se confirmă, ar exista o explicație comună pentru epuizarea copleșitoare care îi leagă pe acești pacienți. Pe termen lung, ar putea apărea și o cale către teste și tratamente valabile pentru mai multe boli deodată.
Cauzele sunt foarte diferite. Unele afecțiuni pornesc de la o infecție virală, altele de la o traumă psihologică, iar altele de la un atac al sistemului imunitar asupra propriului corp. Pacienții se plâng însă de aceleași lucruri: o oboseală care nu trece cu odihnă, „ceață” mentală, somn prost și o concentrare tot mai slabă. „Am vrut să aflăm de ce se întâmplă acest lucru”, spune prof. Dmitry Pshezhetskiy, cel care a coordonat cercetarea.
Pentru a găsi răspunsul, echipa nu s-a uitat doar la secvența ADN-ului, ci și la felul în care acesta se pliază în celule. Prin pliere, zone ale genomului aflate departe una de alta ajung în contact. Diferența de abordare a contat. Luate separat, genele asociate celor cinci boli aproape că nu se suprapun. Analizate prin modul în care interacționează, ele par să converge spre aceleași rețele biologice. Dereglarea de durată a acestor rețele ar produce oboseala invalidantă. În cazul ME/CFS a ieșit în evidență o genă, LAG3, legată de „epuizarea” celulelor imunitare care rămân activate prea mult timp. Ideea se potrivește cu imaginea unui sistem imunitar care nu se mai poate opri.
Rezultatele trebuie însă privite cu prudență. Studiul nu a folosit probe noi de la pacienți, ci a reanalizat date publicate anterior. Genele identificate sunt deocamdată doar candidați și vor trebui confirmate în cercetări clinice. Între o corelație găsită în date și un test de laborator sau un medicament distanța e de obicei mare și se măsoară în ani.
Miza e totuși reală, mai ales pentru bolnavii de ME/CFS și Covid lung. Ambele se diagnostichează astăzi în mare parte pe baza simptomelor. Asta înseamnă diagnostice întârziate și, de multe ori, pacienți suspectați că și-ar exagera suferința. Epidemia de Covid a adus în atenție milioane de oameni cu oboseală persistentă și a crescut presiunea pentru explicații biologice clare. Cercetătorii britanici speră ca descoperirea să ducă la analize de sânge obiective. Pentru pacienții care aud prea des că „totul e în capul lor”, o astfel de analiză ar conta enorm. Dacă mecanismul comun se confirmă, s-ar deschide și calea spre terapii care să trateze nu doar o boală, ci un întreg grup de afecțiuni.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original
