Președintele Nicușor Dan va face luni o nouă propunere de premier, a patra, după încă o rundă de consultări cu partidele parlamentare, anunțată miercuri. Problema e aceeași de luni de zile: nimeni nu are încă o majoritate. Potrivit Mediafax, șeful statului le-a cerut partidelor tradiționale să nu aducă AUR la guvernare. Cu această condiție, aritmetica parlamentară duce aproape inevitabil la o refacere a alianței PSD–PNL. Tocmai această variantă pare acum cea mai greu de obținut.
Cele două partide au guvernat împreună, dar relațiile dintre liderii lor s-au deteriorat atât de mult încât o nouă coaliție pare puțin probabilă. Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins de Parlament, iar după vot nicio tabără nu a venit cu o soluție. Celelalte variante discutate, un premier tehnocrat cu miniștri politici sau o rocadă la vârful guvernului, au puțini susținători. Întrebarea de luni nu mai este doar dacă PNL poate convinge PSD. Contează și dacă PSD poate atrage de partea sa PNL sau măcar o parte dintre liberali. O eventuală ruptură în PNL ar schimba complet negocierile.
Ieșirea prevăzută de Constituție pentru un astfel de blocaj sunt alegerile anticipate, după dizolvarea Parlamentului. Totuși, nici președintele, nici PSD nu vor această variantă. Nu e vorba de bani sau de dificultăți de organizare, pentru că anticipatele nu sunt nici scumpe, nici complicate. Explicația e una politică: un nou scrutin ar putea scoate din joc o parte dintre actorii de acum. Printre ei se numără Nicușor Dan, premierul demis Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, care vrea funcția de premier. Așa privită, criza ține mai puțin de lipsa soluțiilor și mai mult de interesul fiecăruia de a rămâne în joc.
Piețele resimt deja blocajul, chiar dacă nu dramatic. Indicele BET al Bursei de Valori București a scăzut cu 16% de la căderea guvernului, în mai. Economistul Adrian Codirlașu spune că pierderea vine în mare parte din riscul politic. „Bursa e stabilă” doar în sensul că a absorbit deja criza, explică economistul Laurian Lungu. Pentru investitori, scăderea înseamnă totuși bani pierduți. Lungu observă că reacția e mult mai temperată decât ar fi fost acum câțiva ani, la o criză asemănătoare. Motivul principal este calitatea de membru UE, care rămâne pentru piețe o ancoră de stabilitate.
Presiunea se vede și pe cursul de schimb. Pe piața interbancară, euroul a urcat la 5,33 lei, o creștere de 1,2%. Agențiile de presă pun mișcarea pe seama prelungirii crizei politice, a scăderii rezervelor valutare și a creșterii dobânzilor în SUA. BNR aplică un regim de „flotare controlată”: intervine pe piață cu miliarde de euro, dar nu apără cursul cu orice preț. Cât timp nu există un guvern stabil, banca centrală are tot mai puțin spațiu de manevră. Propunerea de luni va arăta dacă partidele pot ieși singure din impas sau dacă presiunea pentru anticipate va deveni greu de evitat.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original