Bulgaria și Grecia au încheiat un schimb rar în diplomația culturală europeană. Sofia trimite înapoi 48 de obiecte bisericești luate din mănăstirile din zona Serres acum mai bine de un secol. În schimb, Atena predă rămășițele țarului Samuil, una dintre figurile centrale ale istoriei medievale bulgare. Memorandumul a fost semnat marți, la Atena, de ministrul bulgar al Culturii, Evtim Miloșev, și de ministra greacă a Culturii, Lina Mendoni. Pentru ambele țări, momentul are o încărcătură simbolică mult mai mare decât numărul obiectelor.
Obiectele provin de la Sfânta Mănăstire Panagia Eikosifoinissa, de la Mănăstirea Timios Prodromos din Serres și de la Sfânta Mitropolie a Serres și Nigritis. Au ajuns la Sofia în 1917, în plin Prim Război Mondial, când nord-estul Greciei se afla sub ocupație bulgară. De atunci au fost păstrate și expuse la Muzeul Național de Istorie din capitala bulgară. Înainte să se întoarcă în lăcașurile de unde au fost luate, vor putea fi văzute la Muzeul Culturii Bizantine din Salonic până pe 5 noiembrie 2026. Ulterior, fiecare obiect va fi dus înapoi la locul lui de origine.
Pentru Bulgaria, miza principală este Samuil, țarul care a domnit între 997 și 1014. Rămășițele lui au fost descoperite în 1965 de profesorul Nikolaos Moutsopoulos în Bazilica Sfântul Ahile. Odată cu ele vor fi predate și celelalte materiale antropologice găsite în cele patru sarcofage din interiorul bazilicii. În ultimii ani, toate acestea au fost păstrate tot la Muzeul Culturii Bizantine din Salonic. Samuil a rămas în memoria colectivă bulgară ca simbol al rezistenței în fața Bizanțului. Domnia lui s-a încheiat în anul înfrângerii de la Kleidion, iar statul bulgar medieval a căzut sub stăpânire bizantină la câțiva ani după moartea lui. De aceea, întoarcerea osemintelor are pentru Sofia o greutate aproape identitară.
Premierul Rumen Radev a anunțat deja cum vor fi primite rămășițele. Ceremonia va avea loc sâmbătă, 3 octombrie, în piața din fața Palatului din Sofia. După aceea, osemintele vor fi depuse în Biserica „Sfânta Sofia”, unde, potrivit autorităților bulgare, Samuil a fost creștinat în copilărie. Grabă cu care a fost organizat evenimentul, la doar câteva zile după semnare, arată cât de mult contează pentru guvernul de la Sofia să transforme acordul într-un moment de unitate națională.
Acordul vine după ani de negocieri purtate departe de ochii publicului, iar ministerul grec a subliniat că discuțiile nu au fost făcute publice. Explicația e simplă: patrimoniul cultural rămâne un subiect sensibil în Balcani, unde disputele istorice alimentează des tensiunile politice. Atena și Sofia spun că nu se opresc aici. Cele două guverne au convenit să identifice și alte situri și obiecte de interes comun, care ar putea intra într-un acord viitor. Dacă se va întâmpla asta, schimbul de acum ar putea deveni un model pentru felul în care statele din regiune își rezolvă litigiile de patrimoniu: prin negociere discretă, nu prin dispute publice.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original