Inteligența artificială a trecut de stadiul de promisiune în multe companii și aduce deja bani. Problema este că puține reușesc să o folosească la scara la care și-au propus. Un studiu BearingPoint realizat în august 2026 arată că aproape trei sferturi dintre organizațiile care au implementat AI văd deja un impact măsurabil asupra veniturilor sau costurilor. Totuși, doar 13% spun că și-au extins complet inițiativele așa cum prevedea planul de afaceri inițial. Diferența dintre un proiect-pilot reușit și o transformare reală a companiei rămâne, deocamdată, foarte mare.
Cercetarea a adunat răspunsurile a 1.050 de directori și lideri seniori din 13 țări din Europa, Statele Unite și China. Aproape trei sferturi dintre companii fie au redus amploarea proiectelor, fie au ajuns la un nivel de implementare mai mic decât se așteptau. Este fenomenul pe care consultanții îl numesc „pilot purgatory”: soluția merge bine într-un departament, dar se blochează când trebuie extinsă în restul organizației. Studiul explică în parte de ce se întâmplă asta. Mai puțin de o treime dintre organizații verifică formal, înainte de lansare, dacă un proiect poate fi scalat. Multe află abia după ce sistemul funcționează că nu au cum să-l conecteze la restul companiei.
Felul în care se împart câștigurile spune la fel de mult. Economiile apar mult mai repede decât veniturile noi. 24% dintre companiile care folosesc AI au redus deja costurile cu cel puțin 10%, iar până în 2030 proporția ar urma să ajungă la 35%. La venituri, doar 4% raportează acum creșteri de cel puțin 10%, deși 22% speră la acest nivel până la sfârșitul deceniului. Diferența are o explicație simplă. Să automatizezi o sarcină care există deja e relativ ușor de măsurat și de justificat în fața acționarilor. Să construiești produse sau modele de afaceri noi pe baza AI e mai greu, mai riscant și durează mai mult. Integrarea crește, dar lent: ponderea organizațiilor în care AI este prezent în majoritatea operațiunilor a urcat de la 7% în 2025 la 11% în 2026.
Obstacolele țin acum mai puțin de tehnologie și mai mult de organizație. Respondenții indică reglementarea drept principala frână, urmată de dificultatea de a lega AI de sistemele și procesele IT vechi. Pentru companiile europene, primul obstacol are o sursă clară: obligațiile din AI Act intră în vigoare treptat, iar multe firme preferă să aștepte decât să riște. La acestea se adaugă datele. 54% dintre directori spun că datele de calitate și de încredere sunt esențiale pentru extindere, ceea ce sugerează că multe companii nu le au încă în ordine.
Cea mai sensibilă concluzie privește angajații. 62% dintre organizații estimează că AI a creat deja o capacitate excedentară de personal de cel puțin 10%, iar pentru 2030 proporția urcă la 94%. Asta nu înseamnă automat concedieri, dar obligă conducerile să decidă ce fac cu timpul eliberat de automatizare. Îl pot folosi pentru activități cu valoare mai mare sau pot tăia posturi. În același timp, apar meserii care până de curând nu existau: guvernanța AI, administrarea agenților autonomi și organizarea muncii în care oamenii și sistemele AI lucrează împreună. Companiile care vor câștiga cel mai mult nu vor fi neapărat cele cu cea mai bună tehnologie. Vor fi cele care reușesc să-și reorganizeze oamenii în jurul ei.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original