Într-un sat mic de pe dealurile din vestul Italiei, aflat între Genova și Pisa, localnicii au ieșit în piațetă ca să-și ia rămas-bun de la o româncă. Mariana a lucrat patru ani ca îngrijitoare în Cerri și a decis să se întoarcă în România. Înainte de plecare, comunitatea i-a acordat simbolic titlul de cetățean de onoare. Gestul nu are nicio valoare juridică, dar spune multe despre felul în care o femeie venită să muncească a ajuns să fie considerată „de-a locului”.
Întâlnirea a fost organizată de comitetul „Cerri insieme”, o asociație înființată ca să readucă viață în vechiul sat de pe dealul Arcola. Organizatorii au explicat că Mariana a venit în Cerri acum patru ani ca să aibă grijă de Brunella, o localnică pe care o descriu drept „draga noastră”. Potrivit lor, a făcut această muncă cu devotament. Povestea a fost relatată de presa locală italiană și preluată de Curierul Italiei.
Localnicii spun că, încă din prima zi, Mariana a adus în sat mai mult decât profesionalism. Au vorbit despre umanitatea, amabilitatea și blândețea ei și au spus că a ajuns să facă parte din „marea lor familie”. Despărțirea a avut loc „printre îmbrățișări, zâmbete și câteva lacrimi”. Oamenii din Cerri i-au mulțumit public pentru cei patru ani petrecuți alături de ei și au ținut să spună că Mariana „va rămâne pentru totdeauna una dintre noi”.
Povestea iese în evidență tocmai pentru că munca asta rămâne de obicei nevăzută. Zeci de mii de românce au îngrijit, în ultimele decenii, bătrâni din Italia. Despre ele se vorbește rar și aproape mereu în termeni de statistică, salarii sau dor de casă. Mult mai rar se vorbește despre legăturile care se creează între ele și familiile sau comunitățile în care trăiesc ani de zile. În satele mici, o îngrijitoare ajunge adesea să cunoască pe toată lumea și devine o prezență cu care oamenii se obișnuiesc.
Plecarea Marianei se înscrie și într-o tendință mai largă. Tot mai mulți români care au muncit ani buni în străinătate aleg să se întoarcă acasă. Pentru Cerri, rămas-bunul din piațetă a fost un mod de a spune ce înseamnă de fapt această muncă: cineva care, timp de patru ani, a avut grijă de unul dintre ei.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original
