Mai mult de jumătate din Europa a trecut în această vară prin condiții în care corpul omenesc abia mai face față. Potrivit datelor serviciului european Copernicus, 52% din suprafața continentului a fost expusă unui stres termic „foarte ridicat”. Este cea mai mare proporție de când există astfel de măsurători. În același timp, râurile au coborât la cele mai mici debite din ultimele peste trei decenii. Cele două recorduri arată același lucru: căldura extremă a devenit pentru Europa o problemă de sănătate publică și de resurse, nu doar una de confort.
Cifra contează din cauza felului în care este definită. Copernicus vorbește despre stres termic „foarte ridicat” atunci când temperatura resimțită de organism ajunge la cel puțin 38 de grade Celsius. Contează așadar combinația dintre căldură și umiditate, nu doar ce arată termometrul. Când aerul este umed, transpirația nu se mai evaporă eficient, iar corpul începe să acumuleze căldură mai repede decât o poate elimina. Primele semne sunt pulsul accelerat, greața și amețeala. În cazurile grave se ajunge la insolație, care poate fi fatală. Cei mai expuși sunt oamenii care lucrează afară, vârstnicii și bolnavii cronici, în special cei cu afecțiuni cardiovasculare sau cu diabet.
Vestul continentului a resimțit cel mai puternic episodul. Europa de Vest a avut cea mai mare temperatură medie de vară din istoria măsurătorilor și a acumulat 13 zile în care temperatura resimțită a trecut de pragul de 38 de grade. Datele arată că n-a fost vorba de câteva valuri de caniculă scurte și izolate. Au fost perioade lungi în care zone întinse ale continentului au stat sub aceeași presiune termică, iar asta schimbă calculul pentru autorități. Un sistem de sănătate face față unei zile toride, dar o succesiune de astfel de zile îl pune la încercare.
Seceta de pe râuri este cealaltă jumătate a problemei, iar efectele ei se vor vedea și după ce temperaturile scad. Căldura grăbește evaporarea, iar lipsa ploilor nu mai alimentează cursurile de apă. Debitele mici afectează irigațiile din agricultură, ecosistemele acvatice, transportul fluvial și, în cele din urmă, apa disponibilă pentru populație și industrie. Fermierii, transportatorii și operatorii de apă vor resimți direct o vară ca aceasta.
Recordul nu vine din senin. Organizația Meteorologică Mondială avertizează de ceva vreme că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid din lume, iar fenomenul este pus pe seama schimbărilor climatice provocate de activitatea umană. Pe măsură ce temperaturile medii urcă, episoadele extreme devin mai frecvente și mai lungi. Verile ca aceasta riscă astfel să devină reperul obișnuit, nu excepția. Pentru guverne, întrebarea practică este cât de repede își adaptează planurile de caniculă, programul de lucru în aer liber și gestionarea apei la o realitate care pare să se fi schimbat deja.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original