Statele membre ale Uniunii Europene au convenit să scoată de pe lista sancţiunilor doi dintre cei mai cunoscuţi oligarhi ruşi, Aliser Usmanov şi Mihail Fridman, ca preţ pentru prelungirea pe trei ani a restricţiilor aplicate mii de persoane şi entităţi pe care blocul comunitar le leagă de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit Financial Times, excluderea de ultim moment a lui Usmanov, care era vizat de îngheţarea activelor şi de interdicţia de călătorie, a fost cerută de Franţa, ca parte a unui acord secret de eliberare a unor prizonieri în care este implicat Azerbaidjanul.
Luxemburgul a insistat, la rândul său, ca Fridman să fie scos de pe listă. Omul de afaceri cere Marelui Ducat despăgubiri de 16 mld. dolari într-un arbitraj privind pierderile provocate de sancţiuni.
Acordul a fost încheiat marţi, la reuniunea ambasadorilor statelor membre, după săptămâni de negocieri, în urma deciziei neaşteptate a Franţei de a se alătura unei cereri mai vechi a Slovaciei privind eliminarea lui Usmanov de pe listă. Decizia necesita unanimitatea celor 27 de state membre, iar guvernele care s-au opus iniţial au cedat în cele din urmă, potrivit unor surse familiarizate cu discuţiile. Pentru a depăşi opoziţia Letoniei, Franţa a promis Riga o cooperare mai strânsă în domeniul apărării aeriene şi acces la umbrela sa de descurajare nucleară, potrivit unui comunicat publicat de guvernul leton.
Până acum, sancţiunile erau reînnoite o dată la şase luni, ceea ce le oferea capitalelor ocazii repetate de a cere excepţii individuale. Parisul a urmărit scoaterea lui Usmanov de pe listă în unei înţelegeri pentru eliberarea mai multor cetăţeni francezi reţinuţi în Azerbaidjan şi a refuzat să cedeze, riscând expirarea imediată a întregului regim de sancţiuni al UE. Rusia a salutat decizia.
„Considerăm aceste sancţiuni ilegale. Sancţiunile ar trebui ridicate de la Usmanov şi Fridman, de la toţi oamenii de afaceri ruşi şi de la toţi cetăţenii ruşi”, a afirmat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, înaintea deciziei UE. UE l-a sancţionat pe Usmanov la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, motivând că acesta are „legături deosebit de strânse” cu Vladimir Putin şi că poziţia sa de om de afaceri depinde de preşedintele rus.
Usmanov a contestat acuzaţiile şi a iniţiat numeroase acţiuni în instanţă împotriva includerii sale pe listă. Fridman, unul dintre puţinii oligarhi care şi-au făcut averea în anii ’90 şi care au rămas activi în afaceri, a fost sancţionat de UE tot în 2022. Bruxellesul a susţinut că acesta a cultivat „legături puternice” cu regimul Putin şi l-a acuzat că activează în sectoare care aduc venituri substanţiale guvernului rus şi că sprijină războiul împotriva Ucrainei.
Fridman a contestat includerea sa pe listă şi a refuzat să comenteze decizia. LetterOne, compania de investiţii cofondată de Fridman, s-a afirmat „încântată” de ridicarea sancţiunilor UE. „Sperăm că acesta este doar primul pas şi că vor fi ridicate şi sancţiunile din Marea Britanie şi SUA”, a transmis compania.
Jocul riscant al Franţei a stârnit nemulţumiri considerabile în alte capitale europene, potrivit diplomaţilor, mai mulţi dintre aceştia avertizând că excepţia acordată lui Usmanov va slăbi regimul de sancţiuni, creând un precedent pentru alţi ruşi bogaţi care vor dori să-l conteste. Unii ruşi au mai fost scoşi de pe lista sancţiunilor UE, fie după ce au câştigat în instanţă, fie după ce au demonstrat că motivele includerii lor nu mai erau valabile. Câţiva au fost eliminaţi prin aşa-numitele „delistări politice”, în urma presiunilor venite din partea guvernelor pro-Moscova din Ungaria şi Slovacia.
Diplomaţii spun însă că este pentru prima dată când sancţiunile impuse după invazia Ucrainei au fost legate explicit de o eliberare de prizonieri şi pentru prima dată când Franţa, un susţinător ferm al Kievului, a cerut o excepţie.