Doar aproximativ 6% din populația Germaniei trăiește în cele două landuri care votează duminică. În mod normal, scrutinurile ar avea în principal o miză regională.
De această dată însă, ele au devenit un test important pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Friedrich Merz în propriul partid. Alegerile pot fi decisive pentru viitorului său politic, într-un moment în care sprijinul pentru cancelar și pentru CDU a scăzut puternic. Presiunea s-a amplificat după alegerile din Saxonia-Anhalt din 6 septembrie.
AfD a obținut acolo aproape 44% din voturi, în timp ce CDU a coborât la aproximativ 17%, unul dintre cele mai severe rezultate din istoria recentă a partidului. Merz a recunoscut atunci că rezultatul a zguduit CDU „din temelii”, dar a exclus ideea unei retrageri, afirmând că renunțarea nu este o opțiune pentru el. Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cel mai mare pericol pentru CDU Situația cea mai dificilă pentru partidul cancelarului este în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, land est-german cu aproximativ 1,6 milioane de locuitori.
Un sondaj INSA citat de Reuters plasează AfD pe primul loc, cu 37%, urmată foarte aproape de SPD, cu 35%. Die Linke este cotată cu 10%, Verzii cu 5%, iar CDU cu doar 7% . Pragul electoral pentru intrarea în parlamentul regional este de 5%, ceea ce înseamnă că partidul cancelarului se află la numai câteva puncte de un scenariu catastofal : ieșirea din legislativul unui land german.
AfD și-ar putea dubla susținerea față de alegerile regionale din 2021, când obținuse 16,7%. În același timp, un rezultat bun al AfD nu înseamnă că partidul va ajunge la guvernare. Celelalte formațiuni importante continuă politica de izolare a AfD și refuză formarea unor coaliții cu partidul.
Premierul regional Manuela Schwesig, din SPD ( partid de centru-stânga), beneficiază de o popularitate personală de peste 60%, potrivit Reuters, iar social-democrații ar putea încerca păstrarea guvernării împreună cu alte partide. Nici Berlinul nu îi oferă liniște lui Merz În capitală, tabloul politic este diferit, însă CDU riscă să piardă poziția dominantă obținută în scrutinul precedent. Cel mai recent sondaj Forschungsgruppe Wahlen, publicat pe 11 septembrie, plasează Die Linke ( partid de stânga radicală) pe primul loc cu 23%, CDU la 21%, iar AfD în jurul a 17%.
Sprijinul pentru AfD în Berlin este aproximativ dublu față de scrutinul precedent. Alegerile din Berlin sunt dominate în special de criza locuințelor și creșterea chiriilor. Aproximativ 85% dintre gospodăriile capitalei locuiesc cu chirie, iar prețurile cerute pentru închiriere aproape s-au dublat din 2014.
Autoritățile estimează că Berlinul va avea nevoie de încă 211. 000 de locuințe până în 2040. CDU și SPD guvernează împreună capitala din 2023, aceeași combinație politică existentă în prezent și la nivel federal, ceea ce face ca scrutinul să fie privit și ca un barometru al nemulțumirii față de guvernul de la Berlin.
Popularitatea lui Merz s-a prăbușit Alegerile vin într-un moment dificil pentru cancelar. Rata sa de aprobare a coborât în unele sondaje până la 14% la nivel național și la valori de o singură cifră în unele landuri estice. Un sondaj INSA publicat înaintea scrutinului arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră pe Merz persoana potrivită pentru funcția de cancelar, procent care include și o parte dintre simpatizanții propriului partid.
Nemulțumirea este legată de mai multe probleme: costul vieții, evoluția economiei germane, prețurile energiei și combustibililor și percepția că reformele promise de guvern nu au produs încă rezultatele așteptate. În același timp, AfD continuă să crească și la nivel național. Sondajele plasează partidul între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ( partidul soră din Bavaria) se află între 18% și 20%.
Presiune și din interiorul CDU Presa germană discută deja despre viitorul cancelarului. În ultimele zile au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a lui Merz. Printre numele vehiculate se află Hendrik Wüst , premierul landului Renania de Nord-Westfalia, și liderul CSU și premierul Bavariei, Markus Söder .
Conducerea CDU continuă oficial să îl susțină pe Merz, iar înlocuirea unui cancelar în Germania presupune mecanisme parlamentare și politice complexe. Totuși, presa germană și europeană se așteptă ca în cazul unui eșec major duminică să existe o mișcare în partid care să încerce să îl convingă pe Merz să renunțe voluntar la poziția de cancelar și lider al partidului. Partidele din Germania, explicate CDU (Uniunea Creștin-Democrată) – partidul cancelarului Friedrich Merz, principala formațiune conservatoare de centru-dreapta din Germania.
Programul său combină poziții conservatoare, liberale și creștin-sociale. CDU formează la nivel federal o alianță tradițională cu CSU din Bavaria. SPD (Partidul Social-Democrat) – unul dintre cele mai vechi partide germane și principala formațiune de centru-stânga.
Pune accent pe protecție socială, drepturile angajaților, solidaritate și redistribuire. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală este partidul premierului regional Manuela Schwesig. Die Linke („Stânga”) – partid situat la stânga SPD, cu o platformă socialistă radicală și puternic critică față de capitalism.
Are rădăcini inclusiv în PDS, formațiunea succesoare a partidului comunist care a condus fosta Germanie de Est. AfD (Alternativa pentru Germania) – partid de dreapta radicală/extremă, puternic anti-imigrație și eurosceptic.