Premierul grec Kyriakos Mitsotakis cere guvernului britanic să ia o decizie politică în privința frizelor de la Partenon și să nu mai lase disputa pe seama British Museum. Într-un articol de opinie publicat joi în The Guardian, el le cere britanicilor „voința politică și curajul de a face pasul decisiv”, adică reunirea sculpturilor. Momentul nu e întâmplător. Cu o zi înainte, presa britanică scrisese că negocierile purtate din 2021 între muzeu și Atena s-ar fi blocat. Mitsotakis încearcă astfel să mute discuția de la nivelul unei instituții culturale la cel al unui guvern care, spune el, ar avea puterea să o încheie.
Ținta principală a textului este Andy Burnham, care l-a înlocuit pe Keir Starmer la Downing Street în iulie. Mitsotakis amintește că liderul laburist s-a declarat cândva în favoarea restituirii frizelor către Grecia „fără condiții”. De când a ajuns premier, Burnham vorbește altfel. În august, el a declarat pentru Financial Times că subiectul ține exclusiv de British Museum. Argumentul are și un temei legal: o lege britanică din 1963 interzice muzeului să restituie piese din colecțiile sale. Guvernul se poate ascunde în spatele acestei legi, dar tot guvernul și parlamentul ar putea s-o modifice. Tocmai asta îi reproșează implicit liderul grec lui Burnham.
Potrivit The Telegraph, discuțiile ar fi eșuat pentru că Atena s-a săturat să aștepte progrese concrete. Muzeul nu confirmă. Un purtător de cuvânt a declarat miercuri seara pentru AFP că „poziția și deschiderea sa față de un acord rămân neschimbate”. Formularea nu contrazice informația din Telegraph și nici nu anunță vreo concesie.
Mitsotakis răspunde și unei propuneri venite de la directorul British Museum, Nicholas Cullinan. Acesta a sugerat în Financial Times că împrumutul pe 10 luni al Tapiseriei de la Bayeux, pe care Franța îl face muzeului londonez, ar putea servi drept model și pentru frize. Pentru Atena, ideea e inacceptabilă, pentru că un împrumut ar însemna ca Grecia să recunoască implicit că sculpturile aparțin muzeului. Mitsotakis scrie că țara sa nu poate accepta „niciun aranjament care ne-ar determina să «împrumutăm» elemente din propriul nostru monument”. Aici se blochează negocierile de ani de zile: Londra vrea să rămână proprietara pieselor, iar Atena nu acceptă nimic în afară de restituire.
Grecia cere de zeci de ani înapoierea sculpturilor, expuse la Londra de aproximativ două secole. Atena consideră că ele au fost obiectul unui „jaf” orchestrat în 1802 de lordul Elgin. Mitsotakis încearcă totuși să facă oferta mai ușor de acceptat pentru Londra. În articolul său, el prezintă restituirea ca pe un câștig pentru ambele țări, un „act unic de prietenie culturală” care ar putea deschide un parteneriat „amplu și durabil”. Mesajul pare gândit ca să-i ofere lui Burnham o ieșire elegantă. Rămâne de văzut dacă noul premier, deja criticat că și-a schimbat poziția odată ajuns la putere, va accepta să cheltuiască capital politic pentru o schimbare legislativă pe care predecesorii lui au evitat-o.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original