Un caz de la Universitatea Cornell, una dintre cele mai prestigioase instituții din Statele Unite, readuce în discuție o problemă veche a campusurilor americane: pentru o studentă sau un student care a fost agresat sexual, drumul până la o plângere formală poate ajunge să fie aproape la fel de greu de suportat ca agresiunea în sine. BBC descrie procedura drept un labirint „drenant”, plin de birouri, formulare, interviuri repetate și termene. Mulți renunță pe parcurs.
Problema nu e specifică doar Cornell. Universitățile americane care primesc fonduri federale trebuie să investigheze acuzațiile de hărțuire și agresiune sexuală în baza Title IX, legea federală care interzice discriminarea pe criterii de sex în educație. Pe hârtie, sistemul ar trebui să ofere victimelor o cale alternativă sau complementară justiției penale. În practică, cel care face plângerea trece adesea prin mai multe structuri paralele: biroul Title IX, poliția campusului, uneori poliția locală, consilieri și comisii disciplinare. Fiecare are propriile reguli și fiecare cere ca povestea să fie spusă încă o dată.
Contextul politic face ca lucrurile să fie și mai greu de urmărit. Regulile de aplicare a Title IX s-au schimbat de mai multe ori în ultimii ani, după cum s-a schimbat administrația de la Washington. Reglementările din 2020 au introdus audieri cu interogatoriu încrucișat, pe care criticii le consideră descurajante pentru victime. Versiunea adoptată în 2024 de administrația Biden a fost anulată în instanță la începutul lui 2025, așa că școlile au revenit la cadrul anterior. Pentru studenți, rezultatul e o procedură care se schimbă de la un an la altul și pe care rareori o înțelege cineva în întregime înainte să fie nevoit s-o parcurgă.
Miza e mai mare decât un singur dosar. Când procesul de raportare ajunge să fie perceput ca o probă de rezistență, efectul cel mai probabil este ca tot mai multe cazuri să nu mai fie raportate deloc. Asta înseamnă statistici care arată mai bine decât realitatea și agresori care nu răspund pentru faptele lor. Universitățile, preocupate și de reputație, și de riscul unor procese din partea ambelor părți, au puține motive să simplifice ceva ce, juridic, le protejează. Cazurile care ajung în presă, cum este cel de la Cornell, rămân deocamdată una dintre puținele forme de presiune pentru schimbare.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original