Fumul gros care se ridică din pădurile și turbăriile Indoneziei în lunile secetoase nu mai e doar o problemă de mediu. A devenit o problemă de sănătate publică cu care milioane de oameni trăiesc an de an. Un material video publicat de BBC arată cât de grav îi afectează pe indonezieni smogul toxic de la incendiile de vegetație. Arată și cât de puțin s-a schimbat pentru cei care respiră acest aer, deși fenomenul se repetă de decenii.
Pentru localnici, ceața înțepătoare e aproape un anotimp în sine. Arderea turbei eliberează particule fine care pătrund adânc în plămâni și ajung în sânge. Medicii asociază expunerea cu infecții respiratorii, astm agravat și probleme cardiovasculare. Cei mai vulnerabili sunt copiii, vârstnicii și oamenii care lucrează afară, adică exact cei care nu își permit să stea în case cu aer filtrat sau să plece din zonele afectate.
Cauzele sunt cunoscute de mult. Mare parte dintre incendii sunt puse intenționat pentru a curăța rapid terenul în vederea plantațiilor, mai ales de palmieri de ulei și de arbori pentru celuloză, în regiuni precum Sumatra și Kalimantan. Turbăriile drenate devin extrem de inflamabile. Odată aprinse, pot mocni în subteran săptămâni întregi și sunt foarte greu de stins. În anii cu El Niño, când sezonul uscat e mai lung, situația scapă de obicei de sub control. Așa s-a întâmplat în 2015, când Banca Mondială a estimat pagubele economice la circa 16 miliarde de dolari.
Miza e mai mare decât Indonezia. Fumul trece granițele și ajunge regulat în Malaysia și Singapore, unde a provocat de-a lungul timpului închiderea școlilor și tensiuni diplomatice. Există un acord regional al statelor ASEAN privind poluarea transfrontalieră cu fum, iar Jakarta a promis în repetate rânduri controale mai stricte asupra companiilor și moratorii pe defrișarea turbăriilor. Aplicarea lor rămâne însă inegală. Interesele economice legate de uleiul de palmier sunt uriașe, iar răspunderea se diluează ușor între firme mari, subcontractori și mici fermieri.
Cât timp arderea rămâne cea mai ieftină metodă de a curăța terenul, iar sancțiunile nu descurajează cu adevărat, e greu de crezut că fumul va dispărea. Nota de plată o achită în continuare oamenii obișnuiți, cu sănătatea lor, în fiecare sezon secetos.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original