Cifra de 110.000 de euro pentru patru luni pe un vas de crabi din Norvegia, care circulă intens pe rețelele sociale, are o bază reală, dar nu arată cât câștigă de obicei un pescar de acolo. Sumele foarte mari există, însă sunt excepții. Depind de captură, de prețul de pe piața internațională și de felul în care e împărțit câștigul la bord. Statisticile oficiale arată un venit mult mai mic.
Mărturiile vin în principal de la Renat Besolov, care a lucrat în pescuitul industrial și și-a descris experiența pe site-ul său, rbesolov.com. El povestește despre un coleg care i-ar fi arătat fluturașii de salariu pentru aproximativ 100.000 de euro câștigați în patru luni. E un detaliu care se pierde de obicei pe drum: acel coleg pescuia pește, nu crabi. Pe vasele de crab, unde spune că a lucrat și el, Besolov vorbește despre 10.000-20.000 de euro pe lună după taxe, „în anumite situații”. Tot el precizează că totul depinde de sezon și de felul în care se împart bonusurile și valoarea capturii. Rămâne povestea unui singur om, nu o medie.
Statistics Norway, institutul național de statistică, arată o cu totul altă imagine. În trimestrul al doilea din 2026, câștigul lunar mediu în sectorul „Fishing and aquaculture” a fost de 70.720 de coroane norvegiene. Salariul de bază mediu a fost de 61.990 de coroane. Sunt bani buni după standardele oricărei țări europene, dar departe de zecile de mii de euro pe lună din postările virale. Media are însă o limită: include tot sectorul, de la acvacultură până la pescuitul de coastă. Nu spune nimic despre cele câteva luni bune de pe un vas anume.
Diferența vine din felul în care sunt plătiți pescarii. Mulți nu primesc doar un salariu fix, ci și o parte din valoarea capturii. Administrația fiscală norvegiană tratează chiar separat cele două tipuri de venit: „shares of catches” (cote din captură) și „seafarers’ wages” (salariile navigatorilor). Practic, echipajul împarte și riscul, și câștigul cu armatorul. Într-un sezon cu captură mare și prețuri bune, partea variabilă poate crește spectaculos. Într-un an slab, aceeași formulă îi lasă pe oameni cu mult mai puțin.
De ce tocmai crabul? Pentru că e scump. În prima jumătate a lui 2026, Norvegia a exportat 7.349 de tone de snow crab, în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de coroane, potrivit Norwegian Seafood Council. Principalele piețe au fost Statele Unite, Canada și Danemarca. Doar că prețul se mișcă repede. În mai 2026, un kilogram exportat valora în medie 14,96 euro, față de 18,92 euro cu un an înainte, o scădere de peste 20%. Pentru un pescar plătit din captură, asta înseamnă direct bani mai puțini, chiar dacă scoate din mare aceeași cantitate.
Pentru cei care se gândesc să plece la muncă în nordul Norvegiei atrași de astfel de sume, concluzia e simplă. Banii mari în pescuitul de crab sunt posibili, dar nu sunt garantați. Ei depind de piețe pe care pescarul nu le controlează, de contractul semnat și de un sezon care poate ieși bine sau prost. Ofertele care promit „100.000 de euro în patru luni” ca pe un salariu sigur merită privite cu aceeași prudență ca orice promisiune prea bună ca să fie adevărată.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original