Explicaţie foto: Angela Merkel, la Bucureşti, la Ateneul Român, în această seară, în dialog cu Emil Hurezeanu Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel a afirmat marţi seară, la Bucureşti, în cadrul unui dialog cu Emil Hurezeanu, că una dintre cele mai mari provocări ale mandatului său a fost criza financiară din 2008-2009, provocată de sistemul bancar american şi britanic, care a pus sub semnul întrebării încrederea în economia de piaţă. „Primii doi ani ai mandatului meu au fost ani în care am învăţat ce înseamnă să conduci.
Apoi a venit criza financiară din 2007–2008. Pentru mine a fost un şoc incredibil. Nu ştiu cum vă amintiţi dumneavoastră acea perioadă în România, însă eu veneam din socialism.
Mă bucuram că există economia de piaţă, antreprenoriatul şi proprietatea privată. Şi apoi să vezi că băncile americane şi britanice duc lumea pe marginea prăpastiei prin criza lor bancară, iar toată lumea strigă după stat, că statul trebuia să corecteze comportamentul greşit al managerilor. Pentru mine a fost o mare dezamăgire personală”, a precizat Merkel în dialogul dedicat volumului său de memorii, „Libertate.
Amintiri 1954–2021”, apărut la Editura Litera. În opinia fostului cancelar german, efectele crizei financiare au depăşit cu mult sfera economică şi au afectat percepţia globală asupra capitalismului. „Cred că această criză financiară, atât în Europa şi America, cât şi în afara lor, a creat o dezamăgire extraordinară.
Americanii nici până astăzi nu au înţeles cum au privit acele evenimente oamenii din Asia sau Africa. Încrederea oarbă în economia capitalistă de piaţă s-a zdruncinat atunci. În consecinţă, criza euro nu ar fi existat niciodată dacă nu ar fi existat mai întâi criza financiară.
” Angela Merkel a precizat că intervenţiile masive ale statelor pentru salvarea economiilor au fost greu de înţeles de către populaţie şi chiar au ridicat întrebări despre posibilitatea de a susţine zona euro. „Atunci ne-am întrebat dacă putem susţine zona euro, se vorbea chiar despre destrămarea ei. Şi din nou se spunea: „Statul trebuie să intervină.
” În acea perioadă am avut un rol foarte dificil. ” Ea a rememorat şi perioada crizei datoriilor suverane din zona euro, când Germania a susţinut menţinerea Greciei în uniunea monetară, cu preţul unor reforme dure. „Anul trecut am vizitat Grecia şi am fost primită destul de prietenos, dar nu a fost mereu aşa.
În perioada 2011–2013 îmi dădeau foc în efigie. Eram una dintre cele mai detestate persoane, pentru că insistam asupra reformelor. Unii doreau atunci ca Grecia să fie scoasă din zona euro.
Astăzi vedem cât de bine este poziţionată Grecia. Nu totul este perfect, dar ţara s-a dezvoltat extraordinar. La fel şi Portugalia.
Şi ei au trecut printr-o perioadă dificilă. Pentru a ţine Europa unită nu a fost deloc simplu. Iar când am terminat cu această criză, Putin a anexat Crimeea.
Apoi a venit criza migraţiei. Şi când am crezut că am trecut peste toate crizele, a venit pandemia de coronavirus. Aşa că, în cei 16 ani de mandat, nu am avut niciodată linişte”, a detaliat Merkel.
De asemenea, fostul cancelar german a făcut o paralelă între acea perioadă şi dezvoltările tehnologice actuale, spunând că priveşte cu rezerve amploarea investiţiilor în inteligenţa artificială. „Şi astăzi privesc cu îngrijorare unele evoluţii, aceste investiţii foarte mari în inteligenţa artificială şi în centrele de calcul. Nu ştim dacă totul se va termina cu o criză sau nu.
Totuşi, lumea a învăţat ceva din acea experienţă, pentru că atunci a trebuit să mobilizăm sume uriaşe pentru ca oamenii să nu-şi piardă locurile de muncă. Mulţi nu au înţeles acest lucru şi s-au întrebat de ce, pentru ei, nu existaseră niciodată asemenea bani. ” Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Se îngroaşă gluma.
Sunt deja cinci zile consecutive de scădere la Bursă. S-a terminat combustibilul sau este o simplă corecţie?