Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Parlamentul începe sesiunea de toamnă cu aceeași întrebare: cine poate forma următorul Guvern Parlamentul revine marți, 1 septembrie, în sesiune ordinară, dar fără să fi rezolvat principala problemă a verii: România nu are încă un Guvern cu puteri depline. Țara este condusă de peste 130 de zile de un Executiv interimar — un record pentru perioada postdecembristă — iar partidele intră în noua sesiune cu poziții la fel de divergente ca înainte de vacanța parlamentară.
Social-democrații au clarificat, luni, 31 august, la Sinaia, că Sorin Grindeanu rămâne singura variantă susținută de partid pentru funcția de premier. „Propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru este luată de acum 3 luni. Nu s-a schimbat nimic”, a afirmat Grindeanu, precizând că își asumă mandatul, dar că decizia finală aparține președintelui.
PSD susține fie un guvern minoritar exclusiv social-democrat, fie un guvern politic construit în jurul partidului. Problema rămâne aceeași: cu doar 127 de parlamentari, PSD nu are singur majoritatea necesară pentru învestire. Liberalii intră în sesiune divizați — un grup de 17 parlamentari refuză să-l mai susțină pe Ilie Bolojan — dar poziția oficială a partidului rămâne fermă: Bolojan a exclus, pe 19 august, orice susținere pentru un Guvern condus de PSD, acuzând social-democrații că nu și-au respectat înțelegerile anterioare de guvernare.
USR, prin vocea lui Dominic Fritz, respinge la rândul său orice formulă din care ar face parte PSD, lăsând deschisă doar varianta unui Guvern minoritar alături de PNL și UDMR. În plus, USR are și o criză internă: Fritz riscă să-și piardă mandatul de primar al Timișoarei, după ce Curtea Constituțională a validat o modificare legislativă vizând persoanele aflate în conflict de interese. Kelemen Hunor a reconfirmat susținerea UDMR pentru candidatura lui Siegfried Mureșan, respingând informațiile potrivit cărora formațiunea ar fi dispusă să voteze orice candidat desemnat de președinte.
Liderul UDMR a cerut, de asemenea, formarea urgentă a unui Guvern cu puteri depline, avertizând asupra reputației pe care România și-o construiește în lipsa acestuia. Opoziția — AUR, SOS România, POT și grupul Pace-România Înainte — nu participă la negocieri, dar deține împreună peste 130 de mandate. AUR a adoptat, pe 30 august, o rezoluție prin care cere alegeri parlamentare anticipate și propune chiar modificarea Constituției pentru ieșirea din criza politică.
Președintele reia, de la 1 septembrie, consultările cu partidele. Deși s-au îndeplinit deja două din cele trei condiții constituționale pentru dizolvarea Parlamentului, surse politice susțin că Nicușor Dan nu intenționează să forțeze acest scenariu până la finalul anului. Președintele s-a afirmat optimist în privința conturării unei majorități și a precizat că varianta unui Guvern cu miniștri tehnocrați nu are, în acest moment, susținere.
O formulă construită în jurul PSD, UDMR și al liberalilor disidenți ar aduna, teoretic, 189 de voturi — exact atât cât a obținut și Guvernul Veștea, respins în iunie. Ar mai fi nevoie de 44 de voturi pentru pragul de învestire de 233, pe care PSD ar trebui să le găsească în alte grupuri parlamentare sau prin voturi individuale — inclusiv, într-un scenariu puțin probabil, din partea AUR, variantă respinsă însă chiar de Grindeanu.