Rezervele valutare ale României au scăzut în septembrie cu aproximativ 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, conform datelor publicate de BNR. Pe piața interbancară, euro a depășit pentru scurt timp pragul de 5,34 lei. Ambele vești apar cu o zi înainte ca S&P să decidă ratingul țării, pe 2 octombrie. România are în prezent calificativul BBB-/A-3 cu perspectivă negativă, adică ultima treaptă din categoria investment grade.
Cifrele trebuie totuși citite cu atenție. Scăderea nu înseamnă automat că banca centrală a cheltuit miliarde pentru a apăra leul. În septembrie, în rezervă au intrat 3,302 miliarde de euro și au ieșit 8,107 miliarde. Aproape o treime din ieșiri, circa 2,684 miliarde de euro, au fost rate și dobânzi la datoria publică în valută. Restul s-a datorat în mare parte unor operațiuni tehnice: modificarea rezervelor minime în valută pe care băncile le țin la BNR, mișcări în conturile Ministerului Finanțelor și alte operațiuni. Contează și că în octombrie scadențele la datoria în valută sunt mult mai mici, de aproximativ 350 de milioane de euro, deci luna aceasta presiunea pe rezervă ar trebui să scadă.
Rezervele internaționale, adică valută plus aur, au coborât de la 77,627 la 72,34 miliarde de euro. Scăderea totală, de aproape 5,3 miliarde, e mai mare decât cea a rezervei valutare, deși România are în continuare aceeași cantitate de aur, 103,6 tone. Diferența vine din evaluare: BNR estimează acum stocul de aur la aproximativ 12,28 miliarde de euro, cu circa jumătate de miliard sub nivelul de la finalul lui august, din cauza mișcărilor de preț de pe piețele internaționale.
Euro peste 5,34 lei nu este cursul oficial. Joi, BNR a stabilit euro la 5,2777 lei, chiar puțin sub cotația din ședința anterioară, de 5,2785 lei. Nivelul de pe interbancar arată însă că o parte din piață se pregătește pentru un scenariu negativ. Leul a pierdut mai mult teren în fața dolarului, care a urcat cu 0,63%, până la 4,6765 lei, și în fața francului elvețian, care a ajuns la 5,5896 lei. Gramul de aur s-a scumpit foarte puțin, până la 625,5988 lei.
Pentru economie, decizia S&P contează mult mai mult decât cursul de joi. Reprezentanții agenției au discutat în ultima perioadă la București cu oficiali români, inclusiv de la Ministerul Finanțelor. Analiza lor se face într-un context dificil: deficit bugetar ridicat, datorie publică în creștere și incertitudine politică. Dacă România ar fi retrogradată sub investment grade, statul s-ar împrumuta mai scump, iar o parte dintre investitorii instituționali ar putea fi nevoiți să-și reducă expunerea pe titlurile românești. Costul ar ajunge în cele din urmă în buget și, indirect, la companii și populație. Cât de mare ar fi impactul depinde de reacția piețelor și de cât de credibile vor părea măsurile fiscale ale Guvernului. Dacă S&P păstrează ratingul, autoritățile câștigă timp, dar problemele de fond care au dus la perspectiva negativă rămân.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original