Banca Națională a României a lansat al doilea studiu din proiectul Economic@BNR. Tema este sustenabilitatea financiară, una dintre cele mai sensibile pentru economia românească în acest moment. Cercetarea compară România cu statele din regiune și cu media europeană. Urmărește indicatorii care arată unde s-a micșorat decalajul față de economiile dezvoltate, unde s-a adâncit și ce avantaje mai are, concret, economia românească.
Titlul studiului, „de la deficite la convergență nominală”, spune destul de clar unde vede banca centrală problema. România a avut în ultimii ani cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Convergența nominală înseamnă, în limbajul tehnic, îndeplinirea criteriilor de la Maastricht privind inflația, deficitul, datoria publică, dobânzile și cursul de schimb. Altfel spus, este drumul spre zona euro, iar pe acest drum dezechilibrele fiscale au rămas principalul obstacol. Diagnosticul nu e nou. Contează însă că BNR îl pune într-un cadru comparativ și îl face public, într-o perioadă în care ajustarea bugetară e dureroasă, iar tentația de a o amâna rămâne mare.
Lansarea a fost însoțită de o dezbatere amplă despre prioritățile actuale de politică economică ale României, la care au participat invitați din afara instituției. Organizatorii au pus discuția explicit în contextul unor „incertitudini severe”. Formularea are acoperire: presiunea pe finanțele publice, costul ridicat al împrumuturilor statului și instabilitatea economică externă îngustează spațiul de manevră al oricărei politici, fie ea monetară sau fiscală.
Prin seria Economic@BNR, banca centrală pare să vrea un rol mai activ în dezbaterea publică despre economie, nu doar pe cel de administrator al dobânzii de politică monetară. Rămâne de văzut cât din aceste analize va fi preluat de cei care fac politica bugetară. Pentru convergența nominală, un studiu bine documentat nu e suficient: e nevoie de decizii pe care guvernele le-au amânat de prea multe ori.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original