Randamentul titlurilor de stat americane cu scadenţa la zece ani a urcat luni peste pragul de 4,75%, atingând cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025 până în prezent, pe fondul scumpirii petrolului şi al creşterii pariurilor investitorilor pe o majorare a dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală a Statelor Unite. Potrivit Bloomberg, valul de vânzări s-a extins pe întreaga curbă a randamentelor, titlurile cu scadenţa la cinci ani atingând, la rândul lor, cel mai ridicat nivel de la începutul anului trecut.
Principalele repere ale pieţei petrolului au avansat cu peste 3% şi au atins maximele sesiunii în cursul dimineţii americane, după ce preşedintele Donald Trump a ameninţat Iranul cu noi atacuri. Escaladarea a venit după ce, duminică, armata americană a lovit lansatoare de rachete iraniene care se pregăteau să plaseze mine în strâmtoarea Ormuz, potrivit căpitanului Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA. Intervenţia a pus capăt unei perioade de câteva săptămâni de relativă acalmie între cele două state.
Reacţia pieţei petrolului a fost imediată. Cotaţia Brent pentru livrare în noiembrie a trecut de 90 de dolari pe baril, cu un avans de aproximativ 2,5%, până în jurul valorii de 90,25 dolari, în timp ce reperul american West Texas Intermediate s-a tranzacţionat în apropierea nivelului de 86 de dolari pe baril, în creştere cu circa 3,4%. Luna august se încheie astfel cu o volatilitate ridicată pe piaţa energiei, cotaţiile Brent oscilând într-un interval de aproape 17 dolari pe baril.
Scumpirea ţiţeiului a realimentat temerile legate de inflaţie şi a împins traderii să majoreze pariurile pe o creştere a dobânzii de referinţă a Fed la şedinţa din septembrie. Potrivit instrumentului FedWatch al CME, probabilitatea unei majorări cu 25 de puncte de bază a urcat la peste 60%, de la aproximativ 41,4% cu o săptămână în urmă. Repoziţionarea investitorilor a fost accelerată de discursul susţinut vineri, la Jackson Hole, de preşedintele Rezervei Federale, Kevin Warsh.
Acesta a avertizat că inflaţia rămâne prea ridicată şi că banca centrală „are de lucru” dacă factorii de decizie nu vor căpăta încredere că preţurile se îndreaptă spre ţinta de 2%. Warsh a mai transmis că obiectivul de 2% este ferm şi că actualele condiţii financiare nu sunt restrictive. Presiunea de pe piaţa obligaţiunilor s-a resimţit şi pe pieţele de acţiuni.
Indicele Dow Jones Industrial Average scădea luni dimineaţă cu 0,65%, până la 53. 209,24 puncte, S&P 500 pierdea 0,40%, până la 7. 681,27 puncte, iar Nasdaq Composite ceda 0,29%, până la 26.
325,31 puncte. Toate sectoarele din componenţa S&P 500, cu excepţia energiei, se aflau pe teritoriu negativ, companiile petroliere fiind susţinute de avansul cotaţiilor ţiţeiului. Creşterea randamentelor americane nu este un fenomen izolat al zilei de luni.
Titlurile cu scadenţa la 30 de ani se tranzacţionează în jurul nivelului de 5,2%, după ce în august au atins maxime nemaivăzute din 2007, în contextul deficitelor bugetare ridicate, al volumelor mari de emisiuni de datorie publică şi al unei inflaţii care depăşeşte ţinta băncii centrale de mai mulţi ani. La jumătatea lunii, Trezoreria americană a anunţat cel puţin dublarea programului de răscumpărări de titluri cu scadenţe între 10 şi 30 de ani, o măsură menită să susţină lichiditatea pieţei. Randamentul titlurilor americane la zece ani este considerat un reper global pentru costul creditării pe termen lung.
Menţinerea sa la niveluri ridicate se traduce prin dobânzi mai mari la creditele ipotecare şi la împrumuturile corporative, prin costuri de refinanţare mai mari pentru companiile îndatorate şi prin presiune asupra evaluărilor acţiunilor, în special ale companiilor de creştere. Investitorii aşteaptă acum raportul privind piaţa muncii din Statele Unite, programat pentru vinerea aceasta, care ar putea oferi indicii suplimentare despre direcţia politicii monetare americane înaintea şedinţei Fed din septembrie.