Sindicatele europene susțin intrarea Ucrainei, a Republicii Moldova și a statelor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană, dar au condiții. Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) i-a trimis joi o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mesajul este că viitoarea extindere nu trebuie să lase în urmă angajați cu mai puține drepturi decât colegii lor din vestul continentului. Avertismentul vine cu câteva zile înainte de 6 octombrie, când Bruxelles-ul își prezintă revizuirea politicilor UE în perspectiva primirii de noi membri.
Cea mai sensibilă temă este accesul la piața muncii. Dacă noilor state membre li se impun perioade tranzitorii, ETUC cere ca acestea să garanteze mobilitatea echitabilă și tratamentul egal, „astfel încât niciun angajat să nu devină un cetățean de rangul doi al Uniunii”. Românii cunosc bine acest scenariu: după aderarea din 2007, mai multe state occidentale au ținut ani la rând închise sau parțial închise porțile pentru lucrătorii din România și Bulgaria. Sindicatele mai spun că diferențele salariale dintre statele membre vechi și cele noi persistă și astăzi. Pentru ele, extinderea nu trebuie să repete greșelile valurilor anterioare.
Lista de cereri este concretă. Sindicaliștii vor ca regulile europene privind salariile minime adecvate și detașarea lucrătorilor să fie respectate, iar lanțurile de subcontractare să fie limitate, pentru că acolo se pierd de obicei drepturile angajaților. Mai cer o Autoritate Europeană a Muncii (ELA) mai puternică și bani pentru inspectoratele de muncă din țările candidate. ETUC propune și ca accesul treptat al acestor state la piața unică să depindă de alinierea la legislația socială a UE și de un dialog social real. Drepturile sindicale, acoperirea largă a negocierilor colective și standardele internaționale ale muncii ar trebui să devină „condiții explicite”, nu simple recomandări.
Momentul ales nu este întâmplător. Comisia lucrează la foi de parcurs pentru candidații cei mai avansați, cu pași, termene și progrese de bifat. În paralel, Uniunea își pregătește instituțiile și bugetul pentru un club mai mare. Miercuri, la Tirana, Ursula von der Leyen a spus că aderarea va depinde în continuare de reformele fiecărei țări, dar că asta „nu înseamnă un proces mai lent”. Tocmai această dorință de a accelera îi neliniștește pe sindicaliști. Un calendar grăbit poate împinge aspectele sociale pe planul doi, iar cine plătește apoi sunt de regulă angajații, prin salarii mici și concurență neloială.
Bruxelles-ul pregătește și mecanisme mai dure împotriva derapajelor noilor membri după aderare, iar ETUC sprijină includerea lor în viitoarele tratate. Confederația cere însă ca aceste garanții să acopere explicit și încălcările grave și sistematice ale libertății de asociere, ale negocierii colective și ale dreptului la grevă. Ele ar trebui aplicate nu doar după aderare, ci și în etapa de integrare graduală, prin clauze de reversibilitate. Altfel spus, o țară care calcă drepturile sindicale ar putea pierde accesul la anumite politici și programe europene înainte de a deveni membră cu drepturi depline.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original