Franța își mărește din nou bugetul pentru apărare, chiar dacă finanțele publice sunt sub presiune. Pentru 2027, Guvernul de la Paris propune 63,4 miliarde de euro pentru cheltuieli militare, față de 57 de miliarde anul acesta. Este o creștere de peste 6 miliarde de euro, adică aproximativ 11%, într-un an în care majoritatea ministerelor vor primi aceiași bani ca în 2026. Cifrele apar într-un document obținut de POLITICO, iar proiectul de buget ar urma să fie prezentat oficial joi.
Banii vor fi împărțiți astfel: aproximativ 12% din sumă, adică în jur de 7,6 miliarde de euro, merge la descurajarea nucleară, pilonul pe care Franța își construiește statutul strategic de zeci de ani. Cea mai mare parte, 43%, este destinată cumpărării și întreținerii echipamentelor militare. Documentul guvernamental vorbește despre „comenzi suplimentare de echipamente majore”, cu trei priorități: apărarea sol-aer, sistemele antidronă și inteligența artificială. Lista arată ce a învățat armata franceză din războiul din Ucraina, unde dronele ieftine și atacurile cu rachete au devenit amenințarea de fiecare zi, iar apărarea antiaeriană a ajuns resursa cea mai căutată.
Creșterea nu este o decizie luată pe loc. Ea urmează exact traiectoria din legea privind programarea militară, adoptată în această vară, așa că Guvernul își respectă angajamentul în loc să caute economii. Nu era o alegere evidentă. Pentru anul viitor, Executivul și-a propus un deficit de 5% din PIB și confirmă că aproape toate celelalte bugete ministeriale rămân înghețate la nivelul din 2026. Altfel spus, armata este unul dintre puținii câștigători ai unui buget de austeritate, iar celelalte ministere vor suporta efortul de ajustare.
Contează și momentul politic. Odată cu această majorare, bugetul apărării se va fi dublat în timpul celor două mandate ale lui Emmanuel Macron, începute în 2017. Al doilea mandat se încheie în 2027, așa că bugetul de anul viitor este practic ultimul construit integral de actuala administrație. Pentru Macron, cifra devine o parte din moștenirea sa politică. Pentru succesorul său, ea înseamnă un angajament greu de inversat fără costuri politice și diplomatice.
Mai rămâne de văzut dacă bugetul trece de Parlament, unde dezbaterile pe finanțele publice au fost tensionate în ultimii ani. Apărarea se bucură de un sprijin larg în clasa politică franceză, însă înghețarea celorlalte bugete va fi puternic contestată. Pentru partenerii europeni, mesajul este însă limpede: Parisul vrea să rămână una dintre principalele puteri militare ale continentului, într-o perioadă în care Europa este presată să-și asume mai mult din propria securitate.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original