Comisia Europeană propune ca verificarea tensiunii arteriale, a colesterolului și a glicemiei să devină un control de rutină, gratuit, pentru cetățenii Uniunii. Motivul e ușor de înțeles: bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces din UE și provoacă aproximativ 1,7 milioane de morți în fiecare an. Pentru o problemă de sănătate care se poate preveni în mare măsură, cifra arată cât de mult întârzie depistarea.
Măsura are în vedere controale periodice și acordă o atenție specială persoanelor cu risc crescut. Hipertensiunea, colesterolul mărit și glicemia ridicată au un lucru în comun: de cele mai multe ori nu doare nimic. Mulți oameni află că au o problemă abia după un infarct sau un accident vascular cerebral, când tratamentul e mult mai greu și mai scump decât o analiză de sânge și o măsurare a tensiunii făcute la timp.
Contează și banii. Pe lângă pierderile de vieți, bolile cardiovasculare costă statele membre sume uriașe prin spitalizări, tratamente de lungă durată, concedii medicale și oameni care ies de pe piața muncii înainte de vreme. Bruxelles-ul pleacă de la ideea că prevenția e cea mai ieftină soluție. Iar screeningul în masă e una dintre puținele măsuri de sănătate publică despre care se știe clar că reduce numărul de decese.
Pentru România, propunerea are o miză mai mare decât pentru alte țări. Țara noastră se află de ani buni printre statele din UE cu cea mai mare mortalitate prin boli cardiovasculare, iar prevenția a fost mereu punctul slab al sistemului de sănătate. În orașele mici și la sate, inclusiv în multe localități din județul Alba, unde medicul de familie e adesea singurul contact cu sistemul medical, un program de screening bine organizat ar putea ajunge la oameni care altfel nu își fac analize ani la rând.
Deocamdată însă este vorba doar de o propunere. Sănătatea ține în mare parte de guvernele naționale, așa că statele membre vor hotărî cum și dacă aplică recomandarea, cu ce bani și prin ce rețea de medici. Experiența altor programe de screening arată că România are nevoie de mai mult decât un cadru european. Fără finanțare stabilă, fără implicarea reală a medicilor de familie și fără campanii care să-i convingă pe oameni să vină la control, chiar și cele mai bune intenții riscă să rămână pe hârtie.
Sursă text și foto: Alba24 — articolul original