Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Comunicate de presa » De ce artiștii români ajung greu pe scenele europene? Reprezentanți ai industriei muzicale din 11 țări vin la București De ce artiștii români ajung greu pe scenele europene? Reprezentanți ai industriei muzicale din 11 țări vin la București 24 aug.
2026 Cătălin Nechita • Comunicate de presa –> SHARE: WhatsApp icon Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Artiștii români își pot publica muzica instantaneu pe aceleași platforme pe care apar cele mai mari nume internaționale, însă drumul de la un release pe Spotify la o carieră construită în afara țării rămâne complicat. Accesul la profesioniști din alte piețe, o strategie pe termen lung și infrastructura de export muzical sunt câteva dintre verigile care pot face diferența. Subiectul va fi discutat între 1 și 3 septembrie, la București, în cadrul celei de-a XI-a ediții Mastering the Music Business (MMB), conferința internațională dedicată industriei muzicale.
În premieră, evenimentul va reuni reprezentanți ai birourilor și organizațiilor de export muzical din 11 țări europene. Pentru artiști, manageri sau labeluri, astfel de organizații pot reprezenta o punte către festivaluri, showcase-uri, profesioniști și oportunități din alte piețe. România nu are însă un sistem de export muzical comparabil cu cele dezvoltate deja în mai multe state europene.
Anca Lupeș, fondatoarea Mastering the Music Business, explică ce au în plus țările care și-au construit deja o infrastructură de export muzical: „Aceste țări au în primul rând o strategie inteligentă pentru cultură, apoi un buget semnificativ alocat anual exportului de muzică (în cele mai dezvoltate dintre ele, bugetul este de ordinul a milioane de euro). În afară de finanțarea proiectelor de export de muzică, a promovării muzicii și industriei muzicale locale, bugetul este folosit și pentru conectarea cu piețe noi de pe alte continente. ” De la „să mă descopere cineva” la o strategie de carieră Platformele digitale au eliminat o parte dintre barierele de distribuție.
O piesă lansată din București poate fi ascultată în aceeași zi la Berlin, Londra sau Amsterdam. Vizibilitatea internațională nu înseamnă însă automat și o carieră internațională. Dincolo de muzică, intră în joc managementul, relațiile profesionale, promovarea, participarea constantă la evenimente de industrie, accesul la finanțare și capacitatea artistului de a construi o strategie pentru fiecare piață în care vrea să intre.
În opinia Ancăi Lupeș, cea mai frecventă greșeală apare chiar înainte ca artiștii să încerce să intre pe o piață nouă: „Cea mai frecventă greșeală este că nu își construiesc o strategie de export – în sensul de a face mai întâi un research despre care teritorii ar fi potrivite pentru a-și exporta muzica. Asta s-ar putea realiza destul de ușor interpretând datele pe care le pun la dispoziție toate platformele digitale de streaming, ca să vadă în ce alte țări le este ascultată muzica, unde este popular genul pe care îl interpretează etc. Apoi ar trebui să meargă la conferințele din teritoriile respective și să înceapă să își construiască o rețea de conexiuni care ar putea să-i ajute să intre pe piața respectivă.