România a primit, în sfârșit, un calendar mai clar pentru cel mai mare proiect energetic din ultimele decenii. OMV Petrom și Romgaz, partenerii care exploatează perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, estimează acum că primele gaze vor intra în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027. Până acum vorbeau doar de „2027”, iar noul interval restrânge estimarea cu șase luni. Pentru o țară care vrea să-și reducă dependența de importuri și să devină exportator de gaze în regiune, precizarea contează. Arată că proiectul a trecut de etapa promisiunilor și a ajuns în faza de execuție finală.
După ce gazele ajung la punctul de intrare în SNT, extracția nu va porni imediat la capacitate maximă. Urmează o perioadă de creștere treptată a producției, în care se testează performanța instalațiilor. Companiile se așteaptă ca platoul de producție să fie atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027. La acel nivel, Neptun Deep ar trebui să livreze aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Cifra e uriașă raportat la piața românească, pentru că se apropie de ceea ce produce în prezent întreaga țară. Costurile de dezvoltare, de circa 4 miliarde de euro, se încadrează deocamdată în buget și sunt suportate în părți egale de cei doi parteneri.
Anunțul vine după unul dintre cele mai delicate momente tehnice ale proiectului: instalarea în acest an a platformei de producție Neptun Alpha, amplasată în ape puțin adânci. Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom și responsabil de Explorare și Producție, spune că proiectul a intrat „în ultimele etape de execuție”. Forajul continuă, iar conducta offshore și stația de măsurare a gazelor sunt aproape gata. Totuși, înainte de punerea în funcțiune, toate sistemele trebuie să treacă prin inspecții și teste complete. Aici se ascunde, de regulă, riscul real de întârziere în proiectele offshore. Orice problemă descoperită la testare poate muta termenul cu câteva luni, așa că „prima jumătate a lui 2027” e mai degrabă o țintă decât o garanție.
Mesajele conducerilor celor două companii au în centru securitatea energetică. Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, vorbește despre poziționarea României „ca lider în producția de gaze naturale în Uniunea Europeană”. Ambiția nu e exagerată într-un context în care producția internă a Olandei s-a prăbușit, iar blocul comunitar caută alternative la gazul rusesc. Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz, insistă pe „siguranță și predictibilitate”, iar adjunctul său, Aristotel Jude, spune că de acum accentul cade pe o tranziție fără surprize către faza de producție.
Câștigătorii sunt ușor de identificat: cei doi acționari, statul român, prin redevențe, taxe și participația majoritară la Romgaz, și, indirect, sistemul energetic, care va avea o sursă internă stabilă. Mai greu de spus este cât vor simți consumatorii. Prețul gazelor se formează pe piață, iar volumele suplimentare nu înseamnă automat facturi mai mici. Efectul depinde de câte gaze rămân în țară, câte pleacă la export și de politica de prețuri pe care Guvernul o va adopta după 2027.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original