Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Hepta. ro/Visul spaniol se stinge: costul vieții alungă tot mai mulți români din Spania Pentru prima dată în două decenii, numărul românilor din Spania ar putea coborî sub pragul de 500.
000. Presa economică spaniolă documentează un fenomen tot mai vizibil: cei care au făcut din Spania „a doua Românie” încep să plece, fie înapoi acasă, fie către alte destinații, pe fondul deteriorării condițiilor economice. Timp de aproape două decenii, Spania a fost, pentru sute de mii de români, sinonimă cu șansa unei vieți mai bune, salarii mai mari, un climat mai bun și o comunitate deja formată, care făcea tranziția mai ușoară pentru noii veniți.
Datele oficiale publicate recent de Institutul Național de Statistică al Spaniei (INE) și analizate de presa economică spaniolă arată însă că acest capitol se apropie de final: comunitatea românească din Spania se micșorează constant, an de an, iar 2026 ar putea marca, pentru prima dată din 2006, coborârea sub pragul simbolic de 500. 000 de persoane. Evoluția este documentată clar în datele oficiale ale INE: în ianuarie 2022, în Spania locuiau 546.
953 de români. Un an mai târziu, cifra scăzuse la 538. 699.
În ianuarie 2024, comunitatea ajunsese la 532. 456 de persoane, iar la începutul lui 2025 rămăseseră 521. 181 de români, o scădere de aproximativ 26.
000 de persoane în doar trei ani. Potrivit presei economice spaniole, tendința s-ar putea accentua în acest an, ceea ce ar duce cifra sub pragul de jumătate de milion pentru prima dată din 2006, anul de dinainte de aderarea României la Uniunea Europeană, când numărul românilor din Spania era încă la începuturile marii creșteri. Fenomenul nu este izolat.
Potrivit acelorași surse, românii se numără printre cele zece naționalități cu cea mai mare migrație în afara Spaniei, alături de ucraineni, care au început și ei să părăsească țara treptat, în ultimele trimestre, scrie eleconomista. es . Ceea ce face declinul comunității românești și mai vizibil este contrastul cu restul fluxurilor migratorii către Spania, care rămân puternice.
În trimestrul al doilea din 2026, principala naționalitate sosită în Spania a fost cea columbiană, cu 34. 000 de intrări, urmată de venezueleni (23. 300) și marocani (21.
100). Chiar și spaniolii reveniți din străinătate (18. 000) sau peruvienii (16.
800) au depășit, ca flux de sosire, orice mișcare comparabilă în rândul comunității românești. Practic, Spania continuă să atragă imigrație masivă, dar din ce în ce mai puțin din România. Explicația oferită de presa economică spaniolă este, în esență, una economică: avantajul relativ care a transformat Spania într-un magnet pentru muncitorii din Europa de Est s-a redus semnificativ în ultimii ani.
Spania de astăzi, spun analiștii citați, nu mai este aceeași cu Spania care a primit primul mare val de imigrație românească, la începutul anilor 2000. Deși țara continuă să ofere oportunități de angajare, costul vieții a crescut considerabil, mai ales în marile poluri economice, orașele cu cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt, în același timp, cele în care instalarea și întemeierea unei gospodării au devenit mult mai scumpe decât acum un deceniu sau două. Diferența de salariu real, ajustată la costul vieții, dintre România și Spania s-a redus considerabil față de perioada în care emigrarea era aproape o certitudine economică pentru orice familie română.
Studii de geografie și sociologie realizate în comunitatea românească din Spania (concentrată tradițional în Madrid, Castilla-La Mancha, Aragón și Comunitatea Valenciană) arată un tipar interesant privind decizia de întoarcere: persoanele cu șanse mai mari de a se întoarce în România sunt, de regulă, cele cu venituri mai ridicate (în jur de 1. 000-1.