Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a evitat să se pronunțe pentru sau împotriva unirii Republicii Moldova cu România, spunând că alegerea aparține exclusiv Chișinăului. Declarația, făcută într-o emisiune a postului TV8 și relatată de Stiri pe Surse, este prima reacție de la Bruxelles la dezbaterea tot mai intensă despre reunificare, apărută pe fondul incertitudinilor legate de parcursul european al Republicii Moldova.
Întrebată dacă unirea ccu România ar putea fi un „plan B” în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană ar întâmpina obstacole, Kos a refuzat să sugereze o direcție. „Aceasta este o chestiune asupra căreia doar dumneavoastră puteți decide. Este exclusiv decizia dumneavoastră”, a spus ea. Comisara a adăugat că „modul în care veți adera este decizia voastră”, ceea ce lasă ușa deschisă oricărui scenariu, fără ca Uniunea să îl valideze sau să îl respingă.
Oficiala europeană a amintit că Republica Moldova se află în plin proces de aliniere a legislației naționale la normele și standardele comunitare, etapă esențială pentru îndeplinirea condițiilor de aderare. Formularea e prudentă, dar nu întâmplătoare: Bruxelles-ul nu are interesul să pară că împinge sau că blochează un proiect cu încărcătură istorică și geopolitică majoră.
Subiectul a revenit în prim-plan după un interviu acordat de președinta Maia Sandu publicației ungare Válasz. Aceasta a prezentat reunificarea drept una dintre variantele care ar putea garanta securitatea și libertatea țării, în contextul amenințării venite din partea Rusiei și al instabilității regionale. „Vreau ca țara mea să fie în siguranță și să fie liberă. Imaginați-vă că Rusia se apropie de granițele voastre. Trebuie să căutați soluții, chiar dacă acestea vi se pot părea neobișnuite”, a spus ea. Sandu a recunoscut totuși că, deocamdată, ideea nu are suficient sprijin în rândul populației, iar fără acesta un referendum rămâne improbabil.
Și premierul Vasile Tofan a vorbit despre perspectiva unirii, pe care a descris-o drept „o chestiune fundamentală” pentru viitorul Republicii Moldova. Potrivit lui, relația dintre cele două state depășește un simplu parteneriat politic sau economic, iar proiectul nu ar trebui tratat ca o soluție de compromis sau ca o alternativă de ultim moment dacă apar probleme pe drumul european.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original