Aproape toate guvernele europene au intervenit deja pe piața carburanților, iar presiunea ar putea crește. Motorina s-a scumpit de peste două ori în Europa de la începutul anului. Între timp, președintele american Donald Trump a spus că susține o interdicție a exporturilor de motorină din Statele Unite. O astfel de măsură ar lovi un continent care nu produce suficientă motorină pentru propriul consum și care, după embargoul pe produsele petroliere rusești, a ajuns să depindă tot mai mult de importurile de peste Atlantic. Cu războaiele din Orientul Mijlociu și din Ucraina încă departe de un final, capitalele europene folosesc tot ce au la îndemână: subvenții, reduceri de accize, plafoane de preț și schimbări în politica energetică.
Soluțiile diferă mult de la o țară la alta. Franța a ales ajutoare țintite: noul său pachet, de 450 de milioane de euro, prelungește până la sfârșitul anului subvențiile pentru fermieri, pescari și firmele de construcții. Pe lângă acestea, 5,8 milioane de familii vor primi cu trei luni mai devreme vouchere de energie între 48 și 277 de euro, ca să-și poată plăti facturile la iarnă. Germania a lăsat să expire la finalul lui iunie reducerea de acciză de două luni, dar o reintroduce de la 1 octombrie până la sfârșitul anului. Berlinul discută în paralel cu industria petrolieră un plafon al prețurilor la pompă, valabil până la 1 ianuarie. Spania a prelungit reducerile de acciză la benzină și motorină pe care le-a introdus în martie. Ele fac parte dintr-un pachet de 5 miliarde de euro, gândit să atenueze efectele războiului din Iran asupra prețurilor la energie.
Unele guverne au ales soluții mai neobișnuite. Lituania a redus la jumătate prețul biletelor de tren, ca să-i convingă pe oameni să lase mașina acasă. Grecia a mărit taxele pe jocurile de noroc și folosește banii pentru a compensa scumpirea carburanților. Italia a amânat demolarea unor termocentrale pe cărbune pe care urma să le scoată din uz, iar Olanda a dat mai mulți bani unui program care oferă gratuit servicii de eficientizare energetică a locuințelor. Polonia merge pe altă cale și propune un impozit pe profiturile record ale unor producători de carburanți și ale unor benzinării. Este aceeași dezbatere despre „câștigurile excepționale” pe care Europa a mai avut-o în criza energetică din 2022.
Europa Centrală și Balcanii intervin și mai direct în piață. Slovacia plafonează de la 1 octombrie marjele comercianților la benzină și motorină la 10 cenți pe litru. În aceeași zi, Cehia reintroduce plafonul pe prețurile carburanților. Ungaria a preferat compensații doar pentru șoferii cu mașini diesel. Din 22 septembrie, Slovenia nu mai include biocarburanții în calculul prețurilor. În plus, încă de la sfârșitul lui martie, prețurile la benzinăriile slovene din afara autostrăzilor se stabilesc o dată pe săptămână, ca să fie mai previzibile. Muntenegru a redus din nou acciza la motorină. Serbia a prelungit acciza redusă și interdicția de a exporta țiței și produse petroliere. Pe lângă asta, Belgradul scoate din rezervele obligatorii ale statului încă 5.000 de tone de motorină, pentru că firmele din sector și-au redus importurile din cauza costurilor mari.
Toate aceste măsuri au însă o limită: ele reduc prețul la pompă, dar nu aduc mai multă motorină pe piață. Dacă Washingtonul chiar ar restricționa exporturile, problema Europei n-ar mai fi doar prețul, ci și cantitatea disponibilă. Guvernele care deja cheltuiesc miliarde pe subvenții ar avea atunci și mai puțin spațiu în buget. Interdicția de export a Serbiei arată cât de ușor poate o țară să aleagă să-și protejeze piața internă, chiar dacă vecinii au de suferit. Dacă aceeași logică ar ajunge la unul dintre cei mai mari exportatori de motorină din lume, facturile pentru transport, agricultură și construcții din Europa ar putea crește mult peste nivelul pe care guvernele încă reușesc să-l țină sub control.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original