Europarlamentarul PNL/PPE Rareș Bogdan acuză Comisia Europeană că a lăsat neschimbat decalajul dintre subvențiile pe hectar primite de fermierii români și cele din Vestul Europei, în acordul privind bugetul UE pe 2027. Eurodeputatul spune că și fondurile de coeziune sunt redirecționate spre alte priorități, în pofida cererii României și a altor 16 state, iar mesajul a fost transmis public miercuri, 11 noiembrie 2026.
Potrivit lui Bogdan, Comisia a ajuns la o înțelegere cu Consiliul și Parlamentul, care încă trebuie confirmată prin vot. Bugetul pe 2027 a fost stabilit la 199,7 miliarde de euro. Pentru capitolul Resurse Naturale și Mediu sunt prevăzute 57,1 miliarde de euro, iar din această sumă doar 40,4 miliarde merg către plățile directe pe suprafață și pentru animale. Restul, spune el, se duce pe proiecte de mediu și climă, nu spre producția de alimente.
Eurodeputatul compară cifra cu perioada 2014-2020, când fermierii europeni primeau anual între 41 și 44 de miliarde de euro, și concluzionează că acum încasează cu câteva miliarde mai puțin, chiar și nominal. În același timp, susține Bogdan, costurile cu motorina, îngrășămintele și semințele au crescut cu peste 30%. Din perspectiva lui, fără bani suplimentari în pachetul pentru agricultură, plata pe hectar pentru România nu poate fi egalizată fără a reduce sumele fermierilor din Vest, ceea ce Bruxelles-ul nu va face.
De aceea, afirmă liberalul, miza se mută pe următorul cadru financiar multianual, unde refacerea fondurilor pentru agricultură și egalizarea plății pe hectar ar trebui să devină „linie roșie”. Declarația reflectă o dispută veche: statele din Est primesc subvenții pe hectar mai mici decât cele din Vest, iar promisiunea apropierii nivelurilor revine periodic în negocierile bugetare.
A doua critică vizează banii pentru dezvoltare locală, adică investițiile din primării. Bogdan arată că România și alte 16 state au cerut ca Politica de Coeziune să rămână separată de agricultură și dezvoltare rurală, cerere valabilă pentru viitorul cadru financiar. În opinia lui, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, ar fi evitat o comasare formală, dar ar fi schimbat în practică destinația unei părți din cele 75,7 miliarde de euro alocate capitolului. Textul sursei se oprește înainte de a detalia această parte, așa că proporțiile exacte ale redirecționării nu pot fi confirmate din declarația citată.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original