Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Persoanele care folosesc internetul excesiv tind să fie mai stresate, să aibă o dispoziție mai proastă și să fie mai predispuse să neglijeze alte aspecte importante ale vieții. Dacă te simți stresat, ai o dispoziție proastă sau începi să neglijezi responsabilitățile de la serviciu, de la școală ori din relațiile cu cei apropiați, cauza ar putea fi mai simplă decât pare: petreci prea mult timp online.
Un studiu, publicat în revista PLOS One , realizat pe aproximativ 900 de adulți din Germania, arată că persoanele care folosesc internetul excesiv tind să fie mai stresate, să aibă o dispoziție mai proastă și să fie mai predispuse să neglijeze alte aspecte importante ale vieții. Cercetătorii definesc utilizarea problematică a internetului drept folosirea excesivă a aplicațiilor, într-un mod care provoacă suferință sau afectează viața de zi cu zi. „ Stresul și o dispoziție negativă duc la o tentație mai mare ” de a utiliza internetul, a explicat Andreas Oelker, doctorand la Universitatea Duisburg-Essen din Germania și autorul principal al studiului.
În același timp, utilizarea problematică a internetului ar putea contribui la agravarea acestor stări. Cercetarea este încă în desfășurare și analizează o problemă care, deocamdată, nu este clasificată drept tulburare, dar care ar putea avea consecințe importante, potrivit Silke Müller, cercetătoare postdoctorală la aceeași universitate și coautoare a studiului. O limitare importantă este că cercetarea a inclus doar adulți.
Prin urmare, nu este clar dacă aceleași mecanisme se manifestă și în cazul copiilor. Rezultatele cercetării se înscriu într-un tablou mai larg al efectelor pe care timpul excesiv petrecut în fața ecranelor îl poate avea asupra stării de bine. Atunci când derulăm la nesfârșit conținut pe telefon, de multe ori stăm nemișcați, deși activitatea fizică este importantă pentru sănătatea fizică și mintală.
În plus, privitul ecranelor de aproape pentru perioade îndelungate poate fi obositor. Situația este complicată de faptul că, online , trecem rapid de la o activitate la alta: răspundem la mesaje, verificăm e-mailurile și derulăm pe rețelele sociale aproape simultan. Această schimbare continuă a atenției poate deveni epuizantă.
Există și o componentă socială. Oamenii tind să se comporte diferit în mediul online față de interacțiunile directe, iar lipsa contactului față în față poate favoriza comentarii sau conflicte care provoacă stres. În același timp, rețelele sociale ne expun constant la versiuni atent selecționate ale vieții celorlalți.
Compararea propriei vieți cu imagini filtrate și momente alese special pentru a fi publicate poate alimenta sentimentul că nu suntem suficient de buni sau că ceilalți o duc mai bine. Iar acest lucru poate afecta tocmai unul dintre elementele esențiale pentru sănătatea și fericirea noastră: relațiile cu ceilalți. Deși internetul ne permite să rămânem conectați, prieteniile tind să fie cultivate mai bine prin interacțiuni directe.
Unul dintre aspectele importante ale utilizării problematice a internetului este că obiceiul poate deveni automat. Psihologul clinician Parin Kamdar, din Princeton, New Jersey, compară acest tipar cu mecanisme întâlnite în tulburările de alimentație, dependență și tulburarea obsesiv-compulsivă. „Asta face ca problema să fie dificil de tratat”, deoarece aceste impulsuri „funcționează adesea la un nivel subconștient, obișnuit”, a explicat Kamdar.
Cu alte cuvinte, este posibil să deschidem telefonul sau să intrăm pe internet înainte să realizăm că facem acest lucru. Un prim pas este identificarea momentelor care declanșează comportamentul. Se întâmplă după o conversație stresantă cu șeful?
După o ceartă cu partenerul? Când suntem obosiți, plictisiți sau copleșiți? „Odată ce o persoană poate identifica în mod fiabil prezența impulsului, se află într-o poziție mult mai puternică pentru a înfrunta tentația”, a precizat Kamdar.