Aproape două treimi dintre comunele din județul Timiș ar putea dispărea ca unități administrative separate dacă PSD va impune pragul de 3.000 de locuitori în reforma administrativ-teritorială, scenariu discutat în partid și făcut public marți, 10 noiembrie 2026. Satele nu ar dispărea de pe hartă, dar mai multe comune ar urma să fie conduse de o singură primărie, cu un singur primar și un singur consiliu local. Din zona Lugojului, în această situație s-ar putea afla, printre altele, Belinț, Boldur și Știuca.
Anunțul îi aparține europarlamentarului Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonator al grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială. Potrivit lui, partidul analizează mai multe variante: comasarea tuturor comunelor sub 3.000 de locuitori, dar și reorganizarea orașelor care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. La nivel național, circa 1.700 de comune au cel mult 3.000 de locuitori, iar efectul politic ar fi vizibil: numărul aleșilor locali ar scădea cu 15.000–18.000, începând din 2028.
Criteriile propuse sunt șase: populația și evoluția demografică, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la servicii de bază și infrastructura publică. În fiecare județ ar urma să funcționeze un comitet de reorganizare, cu reprezentanți ai Prefecturii, ai Consiliului Județean și ai altor instituții. Tocmai acest comitet ar avea cuvânt în stabilirea localităților care devin centre administrative, o miză sensibilă, pentru că de ea depind investițiile, serviciile și, în cele din urmă, influența politică locală.
Deocamdată nu există nicio listă oficială a comunelor timișene vizate și nici decizii privind viitoarele centre administrative. Propunerea e încă în faza de analiză, iar documentul ar urma să fie prezentat în martie 2027. Benea a spus că actualii primari își vor termina mandatele, în 2028, ceea ce lasă un interval în care edilii din comunele mici vor încerca, probabil, să-și apere autonomia sau să negocieze locul în noua hartă.
Dacă reforma trece, Timișul ar putea parcurge cea mai amplă reorganizare administrativă din ultimele decenii, cu mai puține primării și consilii locale și cu un alt mod de administrare a comunităților rurale. Rămâne de văzut dacă argumentul eficienței costurilor va avea câștig de cauză în fața atașamentului localnicilor față de primăria din propriul sat.
Sursă text și foto: Jurnal de Vest — articolul original