Douăsprezece filme documentare despre tradiții și sărbători populare ajung în fața publicului bistrițean la a doua ediție a ETHOS Film Festival, pe 11 noiembrie 2026, de la ora 17.00, la cinematograful Dacia din Bistrița. Intrarea este liberă. Printre titlurile finaliste se numără „Meșterii nămolului”, „Nopți de Sânziene” și „Priviri contemporane – clacă la învelit șura”.
Programul continuă pe 12 noiembrie 2026. De la ora 11.00 are loc un atelier educativ la Galeria ROD a Centrului Județean pentru Cultură, iar de la ora 18.00 urmează Gala Laureaților, cu proiecția filmului câștigător. Filmele au fost deja jurizate și selectate, așa că publicul vede doar finaliștii.
Competiția are două secțiuni. La reportaj etnografic intră lucrările lui Valeru Ciurea („Sărbătoarea Iilor de la Cezieni”), Iza Corina Csiszár și Florin Avram („Colecția «Várvédő Zsolt»”), Alexandrina Dediu („Măsuratul oilor”), Denis Florin Năsui („Pieptarele din Vișeu”) și Daniel Radu Pop („Priviri contemporane – clacă la învelit șura”). La film documentar etnografic concurează Irina Apan („Taina pieptarului”), Ovidiu Bob („Coborârea oilor din Munții Retezat cu baciul Vasilică Popa”), Nicoară Mihali și Ioan Teglaș („Nopți de Sânziene”), Sorin Sabău („Furcașii din Avram Iancu, județul Arad”), Felician Săteanu („Tradiții uitate – despre in și cânepă”), Andrei Rotaru („Rădăcini și aripi”) și Levente Vargyasi („Meșterii nămolului”).
Bistrița se numără printre inițiatorii unui astfel de festival în România; prima ediție a avut loc în 2019. Cristian Vrăzmaș, șef serviciu la Cinematograful Dacia, a povestit pentru Bistrițeanul.ro că ideea a pornit după ce filmul realizat de el împreună cu Smaranga Mureșan, de la Centrul Județean pentru Cultură, a primit Marele Premiu la singurul festival de gen din țară de atunci. Organizatorii au văzut în asta o cale de a promova filmul etnografic în zonă. Echipamentul îl aveau, iar experiența proiecțiilor de zi cu zi le-a ajutat la organizare.
Cel mai dificil, spune Vrăzmaș, a fost să adune un juriu competent: oameni din lumea filmului, capabili să deosebească un film de un material de televiziune cu interviu, dar și etnografi care cunosc domeniul. Despre producția autohtonă a fost sincer: se fac filme etnografice, însă de regulă la un nivel destul de scăzut, fără calitatea unui documentar veritabil. La prima ediție, cu participare internațională, diferența s-a văzut. Filmele din afară nu erau neapărat etnografice, ci inspirate mai degrabă de herghelii, meserii sau viața rurală.
Sursă text și foto: Bistrițeanul — articolul original