Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Gherla, cunoscută printre localnici drept „bisericuța” de lângă Spital, are nevoie urgentă de lucrări de renovare și consolidare. Acoperișul lăcașului de pe strada Clujului a fost afectat serios de trecerea anilor, iar Parohia Ortodoxă Română Gherla III a lansat un apel către credincioși și către toți cei care țin la acest loc să contribuie financiar la reparații.
Apelul vine din partea protopopului Paul Isip, care vorbește despre biserică drept un loc „care nu îmbătrânește niciodată în sufletele oamenilor”, chiar dacă zidurile poartă urmele timpului. Degradările constatate, spune acesta, impun intervenții atât la acoperiș, cât și la alte elemente deteriorate, pentru ca lăcașul să fie protejat și să poată fi păstrat în siguranță. Sursa nu menționează o sumă estimată pentru lucrări și nici un termen de începere.
Inițiativa vine după reabilitarea Bisericii Romano-Catolice (Franciscane), care arată în prezent remarcabil, și arată că Gherla, oraș din nordul județului Cluj, continuă să-și recupereze vechile locuri de cult. De data aceasta, însă, miza se rezolvă prin colecte și solidaritate locală, nu printr-un proiect anunțat public.
Istoria clădirii spune multe despre orașul însuși. Biserica a fost ridicată în 1848, în apropierea actualului Spital Municipal, a cărui clădire fusese inițial orfelinat pentru băieți proveniți din coloniile armenești din Ungaria, o inițiativă a preotului armean Lukacsi Cristofor și a învățătorului Czetz Gergely. După 1877, lăcașul a funcționat ca==capelă a orfelinatului==, iar între 1941 și 1948 a servit drept capelă a Școlii Confesionale Greco-Catolice.
Din 1950, clădirea a fost transformată în morgă a spitalului, până când, în 1957, a fost reparată și redată slujbelor, devenind biserica Parohiei Gherla III-Hășdate. A fost sfințită în 1971 de episcopul Teofil Herineanu, cel instalat doi ani mai târziu ca arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului. În 1984, în curtea ei a fost sfințită o troiță din lemn sculptat, în stil tradițional românesc. De atunci, pentru generații de gherleni, biserica a rămas loc de botezuri, binecuvântări de familie și rugăciune.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original