Procurorul brașovean Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii și fost vicepreședinte al instituției, acuză într-o postare publică tăcerea corpului judecătoresc după sancționarea disciplinară a doi magistrați de la Curtea de Apel Pitești. Mesajul a apărut la câteva zile după decizia CSM, iar Sandu spune că lipsa de reacție, cu puține excepții, arată o frică instalată în sistem și că lovește în „ce a mai rămas din statul de drept”.
Cei doi judecători, Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu, au fost sancționați de Secția pentru judecători a CSM după ce au majorat pedeapsa fostului ministru liberal al Finanțelor, Daniel Chițoiu, de la 3 ani de închisoare cu suspendare la 4 ani cu executare. Dosarul privește accidentul rutier din 26 decembrie 2019, în care două persoane au murit. Fundătureanu a fost retrogradat din gradul de curte de apel în cel de tribunal, iar lui Stancu i s-a redus indemnizația cu 10% pe un an.
Nuanța contează: CSM spune că abaterea nu ține de creșterea pedepsei în sine. Problema ar fi motivarea hotărârii, în care judecătorii au folosit împotriva inculpatului comportamentul avocaților săi, adică cereri de recuzare, o sesizare la Inspecția Judiciară și solicitări de probe. Secția a precizat că nu a analizat dacă pedeapsa de patru ani era justificată sau dacă soluția era legală și temeinică.
Sandu citește însă decizia ca pe un avertisment mai larg. „Nimic nu doare mai tare decât tăcerea”, scrie el, adăugând că doi oameni „care nu au făcut nimic rău” au fost sancționați, iar colegii lor tac. Procurorul susține că mesajul ar fi unul de intimidare: să nu se atingă nimeni de anumiți oameni politici și să nu candideze la funcții de conducere dacă nu e dorit. Îi reproșează și că unii ar aproba soluția, cu ideea că cei doi „nu au înțeles mesajul”, formulare în care vorbește despre „mafia din justiție”.
Pentru comparație, Sandu invocă protestele magistraților din 2018, când, spune el, corpul profesional ieșea mai ușor în apărarea independenței justiției. „Am protestat pentru statul de drept, nu pentru bani”, amintește procurorul. În opinia lui, cei care au protestat au avut de pierdut: au întâmpinat dificultăți la promovare sau la numirea în funcții de conducere, iar unii s-au dezis ulterior de semnături. „Există o adevărată frică să nu ajungă vreunul la Înalta Curte”, afirmă el, explicând astfel și reținerea de acum.
Sursă text și foto: Biz Brașov — articolul original