La șapte decenii de la aderarea României la UNESCO, președintele Nicușor Dan a transmis că aniversarea nu trebuie tratată ca un exercițiu de nostalgie. În mesajul trimis luni la „Gala UNESCO 70 România”, șeful statului a spus că apartenența la organizație vine, înainte de orice, cu obligații: protejarea patrimoniului, un sistem de educație pregătit pentru o lume care se schimbă repede și implicarea tinerilor în păstrarea culturii.
Mesajul a fost distribuit de Administrația Prezidențială și citit în cadrul programului „UNESCO 70 România – Celebrăm trecutul, construim împreună viitorul”. Președintele a amintit ideea pe care a fost fondată organizația, aceea că pacea se clădește prin educație, știință, cultură și cooperare. A adăugat că, după 70 de ani, această alegere cere mai mult decât respectarea principiilor de la început: cere ca proiectul să fie continuat. Ca exemple de patrimoniu românesc recunoscut internațional a enumerat Delta Dunării, Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, doina, cămașa cu altiță și cobza. Lista are atât locuri, cât și tradiții vii, iar tocmai acestea din urmă sunt cel mai greu de păstrat.
Cea mai clară idee a mesajului privește felul în care se protejează patrimoniul. Nicușor Dan a spus că instituțiile nu sunt de ajuns și că moștenirea culturală supraviețuiește doar dacă o respectă comunitățile și dacă tinerii o văd ca parte din propriul viitor. Direcția este aceeași pe care UNESCO o urmează în ultimii ani, iar în România contează în mod special. Satele se depopulează, meșteșugurile se pierd odată cu cei care le mai practică, iar monumentele ajung prea des în stare avansată de degradare. Clasarea unui bun pe o listă internațională nu garantează că acesta va fi și păstrat.
Președintele a vorbit și despre inteligența artificială, care domină în prezent aproape orice discuție despre educație. El a preluat poziția UNESCO: tehnologia trebuie să servească omul, iar educația trebuie să rămână un drept și un bun comun, care dezvoltă gândirea critică, autonomia și responsabilitatea. În același timp, a arătat că noile tehnologii pot ajuta la cercetarea, protejarea și transmiterea patrimoniului, cu condiția să fie respectate autenticitatea și semnificația acestuia. Precizarea contează, pentru că digitalizarea poate aduce patrimoniul mai aproape de public, dar îl poate și goli de sens.
Șeful statului a mai spus că prezența României în UNESCO a crescut și s-a diversificat constant. Astăzi ea înseamnă o rețea largă de școli asociate, universități, institute de cercetare, orașe creative, geoparcuri și rezervații ale biosferei. Prestigiul adus de aceste titluri contează mai puțin decât ce se face concret cu ele, a subliniat Nicușor Dan. Mesajul are și o miză politică: la o aniversare care putea rămâne una festivă, președintele a vorbit mai ales despre responsabilitate. Rămâne de văzut dacă aceste declarații vor fi urmate de bugete și de politici publice pe măsură.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original