Ministerul Educației vrea să afle de unde vine, de fapt, povara birocratică a profesorilor: un studiu al Institutului de Științe ale Educației, aflat în desfășurare, urmează să descrie ce sarcini administrative au cadrele didactice, cum devin ele împovărătoare și în ce perioade ale anului se aglomerează cel mai tare. Anunțul a fost făcut de ministrul Sorin Costreie, iar rezultatele ar putea fi publicate la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Ca parte a cercetării, va fi realizat și un sondaj de opinie pe un eșantion de 180 de unități de învățământ. La el vor răspunde directori și profesori. Ministrul a scris pe pagina sa de socializare că tema îl preocupă în mod deosebit și că întrebarea de pornire a studiului este „De unde vine încărcarea?”.
Costreie recunoaște deschis că răspunsul nu este încă cunoscut. Nu se știe, spune el, dacă poverba hârtiilor vine din metodologiile emise de minister, din cerințele inspectoratelor școlare sau ale altor instituții, din procedurile interne ale școlilor ori din obiceiuri acumulate în timp. „Mă bucur să căutăm răspunsuri împreună cu cei care știu cel mai bine: profesorii, directorii, inspectorii”, a transmis ministrul.
Miza declarată este una practică. „Rezultatele vor fi făcute publice, iar pe baza lor vom elimina sau simplifica ce nu are rost”, a precizat Costreie. Promisiunea e însă condiționată de calendar și de conținutul concret al concluziilor: abia după publicarea datelor se va vedea dacă sarcinile identificate ca inutile vor fi într-adevăr tăiate și la ce nivel, de la ordine de ministru până la practicile din fiecare școală.
Fraza ministrului are și o miză de context. Faptul că el însuși admite că ministerul nu știe exact sursa încărcării sugerează că povara administrativă s-a construit pe straturi, fără o evidență clară a cui se datorează fiecare cerință. Un studiu care separă ce impune centrul de ce adaugă școlile sau inspectoratele ar putea, în acest sens, să arate și unde se află responsabilitatea pentru simplificare.
Sursă text și foto: Reper24 — articolul original
