Elveția a respins o interpretare mai strictă a neutralității sale, potrivit BBC. Decizia menține deocamdată politica externă de după 2022: Berna rămâne în afara alianțelor militare, dar își păstrează libertatea de a se alinia sancțiunilor internaționale atunci când consideră că situația o impune. Miza este mare pentru o țară care își construiește de două secole identitatea în jurul acestui principiu.
Dezbaterea a pornit de la invazia rusă în Ucraina. Atunci, Consiliul Federal a preluat sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei. Mulți observatori au văzut în asta cea mai importantă abatere de la tradiția neutralității din ultimele decenii. Pentru o parte a dreptei conservatoare, gestul a fost o trădare a modelului elvețian. Aceste cercuri au cerut ca neutralitatea „integrală” să fie înscrisă explicit în Constituție. Asta ar fi însemnat să fie interzise sancțiunile care nu vin de la ONU, dar și orice apropiere de blocuri militare precum NATO.
Susținătorii unei neutralități stricte spun că tocmai echidistanța a făcut din Elveția un mediator credibil. Datorită ei, Geneva găzduiește negocieri, organizații internaționale și discuții discrete între tabere care altfel nu și-ar vorbi. Criticii răspund că, într-un război de agresiune, a nu alege nicio tabără îl avantajează de fapt pe agresor. Mai spun că o asemenea poziție ar izola țara de partenerii europeni, de care depinde economic și, tot mai mult, din punct de vedere al securității.
Respingerea nu închide discuția. Arată însă că, cel puțin deocamdată, Elveția preferă o neutralitate flexibilă, interpretată de la caz la caz, în locul unei reguli rigide. Tensiunea dintre tradiție și presiunile geopolitice rămâne. Subiectul va reveni la fiecare nou pachet de sancțiuni, la fiecare cerere de reexport de armament către Ucraina și la fiecare pas de cooperare cu NATO.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original