Consumul de energie electrică al României a urcat marţi seara, la ora 19. 24, la 8.
019 MW, cel mai ridicat nivel din ultimele şase săptămâni, chiar în intervalul orar pentru care autorităţile cer economisire, potrivit datelor Sistemului Energetic Naţional centralizate de platforma Monitor Energie. Valoarea depăşeşte cu 283 MW maximul anterior al lunii august, de 7. 736 MW, atins pe 5 august la ora 21.
19. În ultimele 30 de zile nu a existat nicio citire mai mare, iar ultima dată când sistemul a trecut de acest prag a fost pe 30 iunie, când consumul a urcat la 8. 031 MW.
Curba era în continuare ascendentă la ora ultimei citiri – 7. 773 MW la 19. 04, 7.
804 MW la 19. 14 -, ceea ce înseamnă că vârful efectiv al serii ar putea fi mai mare. Media consumului în intervalul 12 iulie – 11 august a fost de 5.
507 MW, cu un minim de 2. 716 MW înregistrat pe 26 iulie, la prânz, când producţia fotovoltaică acoperă cea mai mare parte a cererii. Tiparul se repetă zilnic: consumul cel mai mic apare în jurul orei 12.
00, iar presiunea pe sistem începe după ora 18. 00, când fotovoltaicele ies din grafic. Marţi, producţia solară a scăzut de la 1.
958 MW la ora 17. 30 la 384 MW la 19. 24, în timp ce consumul a crescut cu peste 2.
000 MW în acelaşi interval. Ministerul Energiei a cerut consumatorilor casnici, companiilor, instituţiilor publice şi prosumatorilor să reducă voluntar consumul între orele 19. 00 şi 23.
00, până la 31 august, pe fondul debitelor extrem de scăzute ale Dunării. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a afirmat starea de alertă la nivel naţional pe 31 iulie, pentru 30 de zile. Creşterea cererii vine într-un moment în care oferta internă se restrânge.
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat şi deconectată din sistem pe 28 iulie: datele SEN arată producţia nucleară coborând de la circa 1. 290 MW la 663 MW în după-amiaza acelei zile, nivel la care s-a menţinut de atunci. Nuclearelectrica a anunţat marţi, printr-un raport transmis Bursei de Valori Bucureşti, că există posibilitatea opririi controlate şi a Unităţii 2 în dimineaţa zilei de 13 august, în funcţie de prognozele INHGA, de scăderea nivelului fluviului şi de parametrii de operare.
Centrala a iniţiat deja procedurile tehnice premergătoare opririi, iar compania a obţinut de la Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa avize de forţă majoră pentru contractele de livrare a energiei. Cele două reactoare însumează circa 1. 400 MW putere instalată şi acoperă împreună aproximativ 20% din producţia de energie a ţării.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Economia se redresează uşor, creditul privat îşi accentuează ascensiunea, în timp ce inflaţia scade substanţial din T3/2026. Dar România rămâne cu cea mai mare dobândă din regiune, BNR ţinând rata-cheie tot la 6,5%, pentru că vede în viitor riscuri notabile pentru inflaţie Ce afaceri româneşti dau tonul în business anticipând trendurile sau fiind primele care le implementează local? ZF Tech Day.
Cristian Turcin, Orange: România creşte de două ori mai repede decât Europa în adopţia platformelor de cloud. La capitolul AI instituţiile şi companiile sunt cele care vin către noi Boom-ul Luca, investiţiile şi tranzacţiile redesenează topul angajatorilor din industria alimentară Bursă. Finanţe personale.
Cum arată clasamentul celor mai mari administratori de fonduri mutuale din România în iunie 2026 Tumultul politic şi problemele economice nu ţin astfel de investiţii la distanţă. România rămâne atrăgătoare pentru grupurile mari care îşi deschid aici centre de IT sau de servicii. Cine sunt cei 10 giganţi care şi-au pus piaţa locală pe hartă doar în ultimul an Dobânda-cheie stă tot la 6,5%.
Ce riscuri notabile vede BNR la orizont. Inflaţia scade, dar seceta severă şi ţiţeiul pun presiune.