Reprezentanți ai comunităților românești istorice din Albania, Bulgaria, Croația, Macedonia de Nord și Serbia au cerut, miercuri, 4 noiembrie 2026, la Parlamentul României, recunoașterea drepturilor lor și o implicare mai activă a statului român în păstrarea limbii, culturii și identității. Cererea a fost formulată la prima ediție a Congresului Românității Balcanice, desfășurat la București, cu participarea unor parlamentari, a unor oficiali ai Institutului Cultural Român și a unor reprezentanți ai Bisericii și ai mediului academic.
Evenimentul a fost organizat de Comisia pentru românii de pretutindeni a Senatului, de Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și de Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaților, alături de Institutul Cultural Român și de Societatea de Cultură Macedo-Română. Parteneri au fost Centrul Român de Studii și Strategii și Grupul pentru Românii de Pretutindeni „Vasile Stroescu”. Informațiile provin dintr-un comunicat al organizatorilor, preluat de Romanian Global News. Dezbaterile au fost moderate de Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii și Strategii, și de Vlad Cubreacov, secretar general al Societății de Cultură Macedo-Română.
Pe lângă reprezentanții comunităților din Balcani, în sală s-au aflat oameni de cultură, universitari, studenți și diplomați. Au luat cuvântul senatoarea Cristina Dumitrescu, deputatul Mircea Roșca, Adriana Gae, vicepreședinte al ICR, părintele Ionuț-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, academicianul Nicolae Saramandu, de la Academia Română, și Emil Țîrcomnicu, președintele Societății de Cultură Macedo-Română.
Cristina Dumitrescu a insistat pe unitatea lingvistică a românilor, amintind cele patru dialecte ale limbii: dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân. „Româna se vorbește din Istria până la Nistru. Nu este doar un motto, ci o realitate lingvistică”, a spus ea, enumerând printre comunitățile vizate aromânii, meglenoromânii, istroromânii, caravlahii, morlacii, rudarii și băieșii.
Mircea Roșca a pus accentul pe dimensiunea istorică a prezenței românești în regiune. „Istoria românilor nu poate fi înțeleasă fără Balcani, Dunărea fiind o punte, și nu o linie de despărțire”, a declarat deputatul, adăugând că oamenii, meșteșugurile, școlile, cărțile și ideile au circulat peste fluviu, iar comunitățile numite local și vlahi au contribuit la viața economică, culturală și intelectuală a întregii zone.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original