Farmaciile din România ar trebui să înceteze să se mai vadă doar ca simple puncte de vânzare pentru medicamente și să devină o rețea prin care pacienții primesc servicii de sănătate. Asta susține Luiza Bedros, Partner Life Sciences & Healthcare la casa de avocatură Kinstellar. Ea spune că, într-o piață atât de strict reglementată, prețul nu mai decide cine câștigă. Mai contează cât de aproape e farmacia de pacient, cât de bine merge partea digitală, cât de puternică e logistica și cât de repede poate răspunde farmacia când pacientul are nevoie de ceva.
„Cum transformăm această farmacie și infrastructura pe care o avem în ceva în plus?”, s-a întrebat avocata la ZF Health & Pharma Summit 2026. Pentru ea, miza este ca atât farmaciile de azi, cât și cele de mâine să nu mai fie locul unde doar ridici un medicament și să devină un punct de acces la servicii de sănătate publică. Întrebarea nu e deloc teoretică. Rețeaua de farmacii e una dintre puținele infrastructuri medicale prezente aproape peste tot în țară, iar ideea de a o folosi pentru mai mult decât vânzarea de medicamente apare tot mai des în discuțiile din sector.
Bedros vede trei trăsături care definesc piața: e puternic reglementată, e profund locală și trece printr-un proces vizibil de consolidare. România are peste 8.000 de farmacii, iar marile lanțuri acoperă tot teritoriul. Totuși, spune ea, pacientul nu vede piața la nivel național. Pentru el, piața înseamnă cartierul lui, drumul de la medicul de familie spre casă și farmacia la care ajunge în cinci-zece minute. Achizițiile care se fac an de an și lanțurile tot mai mari nu îi spun mare lucru omului de la ghișeu.
Autoritățile de concurență gândesc la fel când definesc piața geografică relevantă. În jurul fiecărei farmacii se trasează o zonă de captare: aproximativ un kilometru la oraș și trei kilometri la sat. Concluzia avocatei e simplă: poți avea o rețea foarte mare, dar dacă nu ești în cartierul pacientului, nu contezi pentru el. Pentru jucătorii mari, asta înseamnă că o achiziție valorează mai ales prin amplasamentele pe care le aduce. Tot de aici vine și atenția cu care autoritățile analizează tranzacțiile din sector la nivel local.
Pe o piață în care statul stabilește multe dintre reguli, concurența se mută în altă parte. Prețul, pe care îl considerăm de obicei principalul criteriu, e de multe ori cel mai puțin important aici. Pacienții aleg în funcție de serviciile noi și de digitalizare, de relația cu farmacistul, de locație și de viteza cu care primesc ce le trebuie, iar pentru asta e nevoie de o logistică solidă. Toate acestea cer investiții pe care un lanț mare le poate susține mai ușor decât o farmacie independentă. De aceea, argumentul lui Bedros explică și de ce consolidarea pieței pare greu de oprit: farmacia care va putea oferi servicii de sănătate va fi, cel mai probabil, una care face parte dintr-o rețea mare.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original