Ministrul Energiei, Dumitru Chișăliță, pregătește un pact național pentru energie, construit pe zece direcții strategice, menit să asigure continuitatea investițiilor indiferent de partidele aflate la guvernare. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie 2026, la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, unde Unitatea 1 a fost resincronizată vineri, 6 noiembrie, la Sistemul Energetic Național, după mai bine de trei luni de oprire.
Ministrul a vorbit în timpul vizitei făcute la Cernavodă împreună cu premierul Luca Niculescu. Întrebat dacă lucrează la un astfel de pact, care să dea României o strategie clară de investiții pe termen mediu și lung, Chișăliță a confirmat că susține inițiativa. A argumentat prin durata proiectelor: la nuclear se vorbește despre 5-7 ani, la centralele pe gaze despre 3-4 ani, iar la hidroenergie despre perioade și mai lungi. „Dacă ne apucăm de o anumită direcție de acțiune, ea să ajungă și la sfârșit, de așa natură încât banii să nu fie, în primul rând, risipiți”, a spus ministrul.
Pactul nu s-ar opri la lista investițiilor prioritare. Potrivit ministrului, el ar urma să cuprindă și stabilitatea legislației, guvernanța din sector și felul în care România își gestionează relațiile cu mediul economic intern și cu partenerii externi, inclusiv cu Comisia Europeană. Cele zece direcții trebuie mai întâi agreate în Guvern, apoi vor fi discutate, prin prim-ministru, cu partidele politice. „Să sperăm că vor fi și agreate”, a adăugat Chișăliță, ceea ce arată că un consens politic nu este încă asigurat.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a vorbit despre programul de dezvoltare a noilor capacități de producție de energie electrică. Acestea ar urma să consolideze siguranța energetică și să ducă la scăderea prețului energiei, dar nu imediat. „Nu va fi mâine-poimâine, va fi mai exact la începutul anului viitor sau chiar la mijlocul anului viitor”, a precizat Nițulescu, adică în prima parte sau la mijlocul lui 2027.
Autorizările au pus în discuție și sprijinul pentru firme la plata facturilor, în condițiile în care mecanismul actual de protecție vizează doar consumatorii casnici vulnerabili. Autoritățile analizează mai multe scenarii, însă din informațiile disponibile nu reiese încă o decizie sau o formulă concretă.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original